România este ţara din UE cu cea mai mare pondere a tinerilor care nu au nicio slujbă şi nici nu sunt cuprinşi în vreo formă de şcolarizare, a declarat, luni, ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică, Mihnea Costoiu, citat de Mediafax.
"România înregistrează cel mai mare procent NEET - cei fără slujbă şi cei care nu sunt cuprinşi în nicio formă de şcolarizare - din ţările Uniunii Europene. La nivelul UE, în această categorie, sunt 6,8 milioane de tineri din categoria 25-29 ani, aceasta însemnând aproximativ 1 din 5 tineri", a spus Costoiu, la conferinţa internaţională "Menţinerea tinerilor pe piaţa forţei de muncă, în sistemul educaţional şi/sau în programe de formare profesională: Provocări comune - soluţii comune", organizată la Palatul Parlamentului.
Potrivit ministrului, ponderea tinerilor din România care nu au nicio slujbă şi care nu sunt cuprinşi în nicio formă de pregătire este de 23%, adică peste media UE.
La nivelul anilor 2008-2012, România avea un procent NEET peste media europeană şi la categoria de vârstă 15-24 de ani. "Cei mai mulţi tineri au fost identificaţi la nivelul anului 2011 - 17,4% din totalul populaţiei cu vârsta cuprinsă între 15-24 de ani, în timp ce în 2012 acest procent a scăzut la 13,1%", a precizat Costoiu.
Ministrul delegat este de părere că, dată fiind această realitate, se impune o intervenţie "complexă şi rapidă", în care măsurile din sfera educaţiei şi formării profesionale să fie secondate de unele în aria ocupaţională.
El a mai spus că, la nivel naţional, sunt dezvoltate în prezent strategii privind reducerea părăsirii timpurii a sistemului educaţional, învăţământul terţiar şi învăţarea pe tot parcursul vieţii.
Cu acelaşi prilej, Costoiu şi-a manifestat speranţa că, în curând, cursurile de antreprenoriat vor deveni obligatorii în universităţile româneşti.
La acelaşi eveniment, ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a prezentat şi un "portret" al tânărului din categoria NEET. "Printre principalele caracteristici avem existenţa unei dizabilităţi, calitatea de emigrant, un nivel scăzut de educaţie, provenienţa din zone izolate, provenienţa dintr-o familie cu venituri reduse, cu părinţi în situaţie de şomaj, părinţi cu un nivel scăzut de educaţie sau provenienţa dintr-o familie dezorganizată", a declarat ministrul Educaţiei.
La rândul său, preşedintele Comisiei de învăţământ a Senatului, Ecaterina Andronescu, consideră că şcoala trebuie să pregătească generaţia tânără şi pentru joburi care "nu s-au născut încă", iar pregătirea să se facă în aşa fel încât tinerii să se poată adapta la schimbările pieţei muncii.
