Salvamont România solicită deblocarea urgentă a 300 de posturi de salvatori montani la nivel național, pentru a acoperi necesarul real de intervenții pe munte. În prezent, în țară activează doar 326 de salvatori montani angajați, ceea ce înseamnă o acoperire de aproximativ 50% din necesarul minim pentru primul an, potrivit instituției.
Reprezentanții Salvamont avertizează că, fără suplimentarea personalului, siguranța turiștilor și eficiența intervențiilor sunt grav puse în pericol, notează Agerpres.
„Dacă serviciile publice Salvamont nu vor fi consolidate, prin stabilirea unui cuantum realist şi proporţional al numărului de salvatori operativi, cu o recunoaştere a condiţiilor de periculozitate, a riscurilor şi condiţiilor extreme în care se desfăşoară activitatea acestora, activitatea de salvare montană poate intra rapid în colaps”, informează un comunicat al Salvamont România.
Dezechilibru între volumul de muncă şi resursele disponibile
Potrivit aceleiași surse, structurile Salvamont funcționează, în acest moment, cu o capacitate operațională de doar 17,85%, atât la nivel județean, cât și național.
„Reuşim un grad de răspuns de 100% la solicitări, dar realitatea reflectă un dezechilibru major între volumul de muncă şi resursele disponibile. Sprijinul deosebit în alocarea de resurse financiare şi materiale de către Consiliile judeţene şi locale, sprijin ce a făcut ca în ultimii 10 ani Salvamont să devină una dintre cele mai specializate structuri de salvare, cu o dotare de ultima generaţie, unică în ţară, un adevărat etalon la nivel european. Din păcate, acest sprijin nu a fost corelat şi cu un sprijin guvernamental care să asigure cadrul legal pentru dezvoltarea numerică a resursei umane şi realizarea unei structuri operative corect dimensionate”, precizează comunicatul.
Salvamont avertizează că, în lipsa unor măsuri rapide, eficiența intervențiilor va scădea dramatic, iar riscul producerii unor tragedii va crește exponențial. Într-un asemenea context, spun salvatorii, responsabilitatea nu va mai putea fi pusă doar pe umerii echipelor de intervenție, ci direct pe decidenții care au ignorat avertismentele repetate.
„Este greu de înţeles de ce, în România, soluţiile vin adesea abia după ce se produce o tragedie, când acestea ar putea fi identificate şi aplicate din timp, prin dialog real şi sprijin concret, evitând astfel poate chiar pierderea de vieţi omeneşti”, mai arată sursa citată.
La sfârşitul lunii iunie, un anunţ al Guvernului României i-a revoltat pe salvatorii montani din mai multe judeţe ale ţării: comasarea serviciilor Salvamont din întreaga țară într-o structură județeană unică.
Șeful formației Salvamont Zărneşti, Ciprian Lolu, a averzizat că planul ar putea duce nu doar la ineficiență în intervenții, ci la desființarea de facto a unei echipe construite în peste 50 de ani de muncă, tradiție și profesionalism.
„Noi, clar, din definiție, nu vom fi de acord cu această idee de comasare. Nu avem niciun argument logic, rațional, la toată povestea asta. Singurul, poate, e dorința cuiva de a controla ceva de sus. Dar fiscal? Nu. La Zărnești, toate salariile sunt mai mici decât oriunde în județ”, a declarat Ciprian Lolu, pentru Antena3.ro.
O comasare care nu aduce economie
Ciprian Lolu respinge și argumentul economic al reformei. El explică faptul că salariile actuale sunt susținute parțial dintr-o taxă Salvamont locală, stabilită de Consiliul Local Zărnești. Dacă serviciul ar fi preluat la nivel județean, acea taxă dispare, iar diferența trebuie acoperită de la bugetul de stat.
„Dispare taxa Salvamont, iar diferența aia de sumă ar trebui acoperită din bugetul de stat, prin Consiliul Județean. În plus, salariile acolo sunt mai mari, deci ar trebui să ni le mărească și nouă. Unde-i eficiența financiară?”, se întreabă el.
Mai mult, o parte semnificativă din echipamentele folosite de echipa Zărnești a fost achiziționată prin sponsorizări, cu clauze clare: „Utilajele noastre, de exemplu mașina și UTV-ul, au fost luate prin contracte de sponsorizare în care scrie clar că sunt folosite doar de Serviciul Public Local Salvamont Zărnești. Dacă nu mai există serviciul, ele trebuie returnate. Deci dispare și resursa non-umană”.
O echipă construită în ani
Lolu subliniază că eficiența unei intervenții montane nu vine doar din dotări și legislație, ci din coordonare fină, încredere între salvatori și cunoaștere profundă a terenului.
„Pregătirea profesională se face în ani. O echipă se construiește om cu om, încrederea nu apare între oameni care n-au lucrat niciodată împreună. Cum să merg eu la intervenție cu cineva care n-a fost niciodată în Piatra Craiului? Să am eu dubii dacă știe să mă țină pe coardă? Asta nu trebuie să existe într-o acțiune de salvare”, mai spune Ciprian Lolu.
Situație tensionată și în alte zone montane din țară
Cazul Salvamont Zărnești nu este singular. Reacții similare au venit şi din partea echipei Salvamont Lupeni-Straja, una dintre cele mai vechi și active din România. Aceştia amenință cu demisia în bloc dacă planul de comasare se concretizează.
„În situația în care această comasare se va face, noi, cei din Lupeni, deși suntem unul dintre primele servicii Salvamont din România, cu activitate de 50 de ani, ne vom da demisia și vom axa toată activitatea montană doar pe salvare montană prin Fundația Salvamont. Aici suntem minimum 4 salvamontiști pe tură, la punctele de permanență, dar asigurăm permanență 12 luni din 12, prin ture, în total 28 de oameni”, a declarat George Resiga, şeful formaţiei Salvamont din Lupeni.
Ştiri video recomandate
