Zilnic auzim că încă un spital sau mai multe au atins capacitatea maximă de terapie intensivă. Rând pe rând, paturile s-au umplut în spitalele COVID-19. Cea mai mare presiune a fost pe spitalele din linia întâi, care s-au umplut primele.
De săptămâni bune, la Bucureşti, de îndată ce se eliberează un pat, abia are timp să fie dezinfectat, că este ocupat de alt bolnav care luptă pentru viaţă.
La Timişoara se întâmplă acelaşi lucru. După ce a fost atinsă capacitatea maximă la Spitalul de Boli Infecţioase Victor Babeş, bolnavii au început să fie redirecţionaţi către noi spitale. Primarul Dominic Fritz spunea, săptămâna trecută, că vrea să crească numărul paturilor cu oxigen la priză sau la concentratoare.
Presiune este imensă şi la Iaşi, unde este cel mai mare spital de boli infecţioase din Moldova. La Iaşi ajung bolnavi din Suceava, Botoşani, Piatra Neamţ, Bacău, Vaslui. La nivelul judeţului, vineri, mai erau cinci locuri libere: patru în Iaşi şi unul în Paşcani.
La Cluj, săptămâna trecută, din 52 de paturi de ATI, doar două mai erau libere. Şi în judeţele în care a explodat incidenţa epidemiei presiunea este imensă.
La Sibiu, toate spitalele pline, la fel şi la Alba Iulia
Promisiuni sunt că va creşte numărul paturilor. Însă trebuie şi personal pentru ele, ceea ce este o problemă.
Până atunci, medicii recurg la soluţii disperate. La Galaţi, de exemplu, în secţia de terapie intensivă, pe lângă cele nouă paturi existente au mai fost introduse trei în secţie. Şi pentru că nici acestea nu erau suficiente, medicii au unit paturile, ca să încapă mai mulţi bolnavi.
Medic ATI: Oricare dintre secțiile ATI se poate găsi mâine în aceeași situație
„Singurul lucru pe care pot să îl spun e că nu e exclus ca ceva similar să se întâmple din nou pentru că spitalele noastre au instalaţii vechi, oxigenul nu este suficient. sursele, prizele electrice foarte multe dintre ele nu au fost updatate de ani de zile, practic e un pericol real în spitalele noastre în zilele acestea când, din cauza numărului mari de pacienţi înfectaţi cu COVID-19, care necesită oxgen, toate sursele de oxigen şi prizele elctrice sunt suprasolicitate”, spune medicul Carmen Mărginean.
Medicul vorbeşte despre puterea pe care colegii din Piatra Neamţ au avut-o pentru a salva bolnavii, deşi parea ceva aproape imposibil din cauza lipsei de infrastructură, dar şi numărului mic de personal. În Anglia este un medic şi doi rezidenţi la 10 pacienţi şi cate o asistentă la fiecare pacient intubat. Pentru a fi mutat un pacient ATI e nevoie de două persoane şi cam 30 de minute de pregătire.
„Aceşti pacienţi sunt conectaţi la tot felul de aparate, la vetilatoare. Şi practic pentru a transfera un pacient ca acesta şi la CT când facem examinările practic ne ia o jumătate de oră o oră să facem toate check-listurile, să ne asigurăm că avem tot echipamentul necesar la dispoziţie. Practic trebuie să ne asigurăm că avem destul oxigen, că ventilatoarele au suficientă baterie, să ne asigurăm că avem şi un plan B dacă pacientul se extubează accidental, dacă ventilatorul cedează avem o mască şi un balon şi, de obicei, ai nevoie de cel puţin două persoane pentru a salva un pacient de terapie intensivă, pentru a-l mobiliza. Ai nevoie de două persoane pentru a impinge patul şi să se asigure că e deconectată toata aparatura. Dacă nu am reuşit să stingem incendiul practic ar trebui să se facă pe orizontală evacuarea pacienţilor. Practic trebuie să mutăm pacienţii din zona în care ne aflăm, la distanţă de două uşi de incendiu pe orizontală, asta înseamnă că fiecare pacient trebuie mutat din zona respectivă cel puţin la două uşi distanţă, fiecare uşă se presupune că ţină focul la depărtare pentru 30-60 de minute”, explică mdicul ATI.
Problema este, spune dr. Carmen Mărginean, că în spitalele din România în care a fost până acum, niciunde nu a văzut slideuri, un fel de rampe sau targă făcută dintr-un material alunecos, care să fie trasă pe scări şi nici scaune speciale pentru transportul pacienţilor. Nici vorbă de uşi de incendiu care să se închidă automat ca să izoleze zona de flăcări! Dacă adăugăm clădirile vechi, lipsa personalului şi epuizarea medicilor şi asistentelor avem un scenariu sumbru. Cadrele medicale sunt şi ele victimele sistemului şi trebuie să salveze vieţi cu ce au la îndemână.
„Faptul că s-au întors după pacienţi să îi salveze este un fapt eroic şi nu am decât cuvinte de laudă pt colegii mei. E o muncă fenomenală să scoţi un pacient din ATI. Mai ales 5-10, caţi au fost acolo şi dacă au fost intubaţi e imposibil să faci cu două persoane în 2-5 minute. Secţia de ATI a fost la etaj. Singura cale de salvare pentru pacienţii de terapie intensivă care erau ventilaţi era practic mutarea lor într-o secţie alăturată protejată de incendiu sau prin folosirea unor slideuri se puteau muta pacienţii şi puteau fi trasnferaţi pe scări în jos. Îţi trebuie ceva timp sa faci asta şi cateva persoane. Daca fiecare pacient avea o asistentă era posibil ca mai muliț pacienţi să fie mutaţi”, mai explică dr. Mărginean.
Incendiul de la Piatra Neamţ a aprins reflectoarele lumii asupra situaţiei sanitare din România
estea incendiului izbucnit sâmbătă seara la Spitalul din Piatra Neamţ a ajuns instantaneu în presa internaţională. Presa internaţională se întreabă ce influenţă va avea tragedia asupra sistemului sanitar român şi aşa pus la grea încercare.
SkyNews îl citează pe managerul spitalului, Lucian Micu, care a povestit că medicul erou are arsuri pe 40% din corp în încercarea de a-i salva pe pacienţii din camerele cuprinse de flăcări. Pe lângă descrierea evenimentului, ABC News subliniază că „Spitalul Regional de Urgenţă Piatra Neamţ a fost mult timp administrat prost, cu opt manageri numiţi de guvern”.
Incendiul de la Piatra Neamţ a readus în atenţia publicaţiei canadeze TorontoSun şi incendiul de la Colectiv din 2015. Jurnaliştii amintesc şi de protestele în masă în timpul cărora românii cereau mai multă responsabilitate din partea Statului.
BBC World tratează posibilele cauze ale incendiului şi îl citează pe ministrul Nelu Tătaru care presupune că focul s-a răspândit rapid fiind alimentat cu oxigen din proviziile utilizate pentru intubarea pacienţilor.
