x close

Secvenţial: De la Revoluţia confiscată, la Revoluţia neterminată

de G.S.    |    08 Noi 2015   •   17:50

Nouă zile de durere şi revoltă. Nouă zile în care societatea română a demonstrat că este mai vie ca oricând şi în care a demonstrat mai multă solidaritate ca în ultimii 25 de ani. Nouă zile negre, care a adunat multe tragedii. 44 până la acest moment. 

 
Adrian Ursu a reunit, în emisiunea Secvenţial, duminică, două generaţii de oameni, cea a unei revoluţii confiscate şi cea a unei revoluţii neterminate.
 
Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, a explicat că generaţia sa a neglijat un punct esenţial, la Revoluţia din 1989. 
 
"Astăzi, foarte greu mai scoţi românul din casă. Foarte greu. Şi iată că este nevoie ca în viaţa noastră de toate zilele să apară astfel de evenimente nefericite, cel de pe urmă este cumplit şi este o dovadă de netăgăduit a incompenţei şi a corupţiei care a atins nişte limite de neimaginat. Totul, vedeţi dvs, se rezumă în final la corupţie. De aici pleacă tot necazul acestui popor, pentru că acum 26 de ani am neglijat acel punct 8 de la Timişoara, "fraţii" au prins rădăcini şi astăzi, în timp ce avem un număr mare de îmbogăţiţi şi, ca dimensiuni ale averilor, într-un timp atât de scurt, nemaiîntâlnit în lume, nu poţi constata decât că au fost ori înalţi ofiţeri ai serviciilor secrete ori înalte funcţii ale PCR. Asta era după 1990 şi apoi s-a transmis şi asupra copiilor şi nepoţilor."
 
Scriitorul August Buzura a evidenţiat, personal, două puncte legate de cele mai recente evenimente din România.
 
"M-am gândit foarte multe la aceste proteste şi eu am două răspunsuri. Mie mi se pare că suntem la capătul a 70 de ani de dictatură. Cel puţin cei de vârsta mea au trecut prin toate. Eu am început cu Carol II şi până în zilele noastre am stat în dictatură, în care oamenii erau umiliţi, înjosiţi şi patria nu inspira decât frică. Deci ăsta este un capitol. Nu au fost învăţaţi cu altceva. Al doilea motiv care mie mi se pare foarte important: am fost şi suntem conduşi de activişti. Că au fost comunişti, din diverse partide, pe stil nou sau vechi. Această ţară are şi acum mari specialişti. Nimeni nu a apelat la vreun for academic, la vreun grup de mari specialişti, ca să facă un proiect de ţară. Unde vrem să ajungem? Ce vrem să facem cu această ţară? Şi începem de la carte. Pentru că suntem pe primul loc la analfabeţi, la abandon şcolar, la boli care au fost odată eradicate. Cum vreţi ca nişte analfabeţi să aleagă nişte oameni buni? Tot analfabeţi vor alege. Pentru câine, fiinţa superioară este câinele. La fel şi pentru un om fără carte, tot un om fără carte. Am mers la pas de când ţin eu minte cu valorile false. Nu am mers în faţă cu adevăratele valori."
 
De asemenea, autoarea seriei de documentare "Memorialul durerii", Lucia Hossu Longin, a explicat că cele mai recente evenimente au afectat-o puternic, dar îşi pune speranţa în tinerii din stradă.
 
"Dincolo de suferinţa asta, care mi-a luat energia, nu mai pot să lucrez, dar, cu toate astea, am încredere în aceşti tineri din piaţă, pentru că ei vor schimba lumea. Cu toţi infiltraţii, cu toate galeriile de fotbal, aceşti tineri cu bună credinţă pot schimba lumea(...) Ana Blandiana spunea ceva stupefiant la 1990: Revoluţia continuă. Şi iată că aşa este. Şi acum sperăm ca aceşti tineri să facă ceva. Să schimbă lumea. Din temelii."
 
Cosmin Drăgoi, preşedintele Fundaţiei C.A.E.S.A.R., a explicat că este un moment de cotitură pentru România.
 
"Vorbeam cu un prieten care îmi spunea că istoria nu se citeşte, în zilele astea chiar se scrie. Nu cred că a fost vreodată o perioadă în care aşteptările să fie mai mari. Cred că este un moment de cotitură în România. Avem nevoie de discernământ şi implicare. Avem nevoie de oameni capabili care să îşi asume răspunderea pentru conducerea acestei ţări. Eu fac parte dintr-o generaţie care a fost învăţată că nu este bine să te bagi în politică, pentru că este o chestie murdară. Discernământul este foarte important, pentru că aceşti oameni trebuie să fie capabili să îi vadă pe oamenii pe care îi susţin. În momentul acesta instrumentele sunt foarte limitate şi sunt în mâinile vechiului sistem. Dar ţine de noi să ieşim în faţă şi să îi susţinem pe cei care ies în faţă. Trebuie să vedem care sunt oamenii de valoare şi care sunt marionetele vechi."
 
Istoricul Filip Iorga a explicat că este foarte rezervat faţă de aceste evenimente, dar este evident că evenimentele reprezintă cel puţin o descătuşare a unor emoţii.
 
"Eu trebuie să fiu foarte rezervat, pentru că atunci când te ocupi de istorie trebuie să iei distanţă şi să încerci să compari evenimentele de azi cu cele din trecut. Azi nu pot să nu mă gândesc la 8 noiembrie 1945, când tineretul studenţesc şi chiar şi elevii au demonstrat pentru a-l sprijini pe Regele Mihai, împotriva comuniştilor. Dar credeţi că atunci era cineva acolo care să vadă că este prima mare demonstraţie împotriva comunismului? La ce asistăm noi acum? E greu de spus. Este clar că vorbim despre descătuşarea unor emoţii. Nu o să mă laud că sunt rocker, dar culmea, cel puţin două dintre persoanele de acolo erau prieteni cu prieteni de-ai mei. Deci este un eveniment tragic care a afectat societatea într-un mod mai intim şi mai brutal decât am crezut. Ne gândim prin ce a mai trecut naţiunea în astfel de momente. Valul acesta de emoţie a trimis oamenii în stradă şi oricine a trecut pe acolo a văzut că sunt oameni oneşti, cu nivel intelectual foarte bun. E o elită a ţării acolo."
 

Citeşte mai multe despre:

Secvential Adrian Ursu revolutie istoric
Parterneri
Parterneri
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nu, multumesc Accept
sati