x close

Sinteza zilei. Ce a omis să treacă în CV procurorul general Augustin Lazăr

01 Apr 2019   •   22:06
Sinteza zilei. Ce a omis să treacă în CV procurorul general Augustin Lazăr

MIhai Gâdea a prezentat, luni, la "Sinteza zilei", cum a încercat Augustin Lazăr să ascundă trecutul său de procuror ceaușist.

Citește și: Lovitură-bombă pentru Augustin Lazăr. Procurorul general al României a avut grijă ca adversarii lui Ceaușescu să înfunde pușcăria

"Când ajungi în funcția de procuror general tu trebuie să fii cât se pote de transparent cu privire la trecutul tău. Dar omul avea lucruri de ascuns. Și inclusiv în CV-ul care este trecut pe site-ul ministerului public omul ascunde această parte a vieții sale", a spus Mihai Gâdea.

În faţa reporterului Antena 3, procurorul general a afirmat doar că ar fi vorba despre „manipulările unui site”.

Este singura reacţie după documentele devastatoare obţinute de luju.ro şi prezentate la Sinteza Zilei, în dosarul disidentului Iulius Filip, căruia Lazăr i-a respins de două ori eliberarea condiţionată, pe motiv că a continuat actiunile subversive împotriva regimului Ceauşescu.

"Să spună cineva că "ați înfundat dușmani ai lui Ceaușescu" ai fi făcut tu conferință de presă și ai fi spus 'niciodată, sub nicio formă nu am fost și nu am făcut!'. Cum răspunde Lazăr luni dimineață? Pentru că este și o a doua", a precizat Mihai Gâdea.

În cursul zilei de luni, Augustin Lazăr a revenit cu o a doua reacție prin intermediul unui comunicat.

"Având în vedere relatările din mass-media referitoare la activitatea desfășurată de domnul Augustin Lazăr în calitate de procuror membru al Comisiei de propuneri pentru liberare din cadrul Penitenciarului Aiud, precum și solicitările mass-media în sensul de a clarifica anumite aspecte, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție face următoarele precizări:

În perioada 1985 – 1986, am activat ca procuror criminalist în cadrul Procuraturii Alba Iulia, calitate în care am îndeplinit periodic și atribuții privind Comisia de propuneri pentru liberare din cadrul Penitenciarului Aiud, care examina situația tuturor condamnaților ce îndeplineau fracția de pedeapsă pentru liberare condiționată.

Contrar afirmațiilor lansate de unele instituții de presă, rolul acestei comisii nu era de a dispune punerea în libertate a unor condamnați, acesta fiind exclusiv atributul instanței de judecată, ci de a verifica îndeplinirea criteriilor tehnice prevăzute de art. 59 – 60 din Codul penal din 1969:

- îndeplinirea unei fracții minime obligatorii din pedeapsa ce se executa și

- inexistența rapoartelor de sancționare disciplinară", se arată într-un comunicat la PÎCCJ.

"Mă așteptam ca procurorul general să spună 'n-am avut nicio legătură cu acest caz, nu am participat niciodată'. Încearcă să minimalizeze. Spune: 'Rolul acestei comisii nu era de a dispune punerea în libertate a unor condamnați, acesta fiind exclusiv atributul instanței de judecată'. Domnul Augusti Lazăr minte în calitate de procuror general cum respiră.  Nu putea să decidă o instanță liberarea condiționată a disidentului Iulius Filip, în condițiile în care această comisie îl bloca să ajungă la instanță", a explicat Mihai Gâdea.

Lumea Justiției a publicat o serie întreagă de documente care arată implicarea lui Lazăr în distrugerea disidentului anticomuniste Iulius Filip.

Documente prezentate dezvăluie cum un procuror din județul Alba, pe numele său Augustin Lazar, a refuzat în două rânduri să elibereze un dizident anticomunist. S-a întâmplat la mijlocul anilor '80, în plină teroare a regimului Ceaușescu.

Citește și: Asociația 21 Decembrie cere demisia procurorului general Augustin Lazăr

Coincidența face ca numele procurorului din acest caz să fie identic cu cel al actualului Procuror General al României. Tot coincidența, cazul se petrece la Penitenciarul Aiud din județul Alba, județ din care provine și actualul Procuror General al României. Nu în ultimul rand, în anii în care dizidentul anticomunist era ținut în pușcărie de către procurorul Augustin Lazăr pentru acțiuni împotriva regimului comunist, actualul Procuror General al României Augustin Lazăr își desfășura activitatea, conform propriului CV, la Procuratura Alba. 

Astfel, numele unui procuror Augustin Lazăr apare în cazul unuia dintre cei mai cunoscuți dizidenți anticomuniști și deținuți politici. Ne referim la maistrul militar Iulius Filip.

Pe scurt, în anii '80, dupa ce i-a trimis un pamflet lui Nicolae Ceaușescu și și-a exprimat printr-o scrisoare sprijinul față de mișcarea anticomunistă “Solidaritatea” din Polonia, Iulius Filip a fost anchetat și arestat în mai multe rânduri, fiind închis în beciurile Securității, în celule morții de la Penitenciarului Rahova și internat la secția de nebuni din spitalul închisorii Jilava. în final, acesta a fost condamnat la o pedeapsă de 5 ani și 4 luni închisoare cu executare pentru “propaganda impotriva orandurii socialiste”.


“A redactat mai multe materiale, scrisori si memorii cu continut dusmanos pe care le-a difuzat, atat cunoscutilor cat si unor organe oficiale”


Executarea pedepsei a început la 14 decembrie 1981, data expirării fiind 13 aprilie 1987. În aceasta perioadă, Iulius Filip a încercat însă de doua ori să fie liberat condiționat. Tot de e doua ori a fost refuzat, iar printre cei care au decis să îl țină în continuare în pușcărie s-a numărat procurorul Augustin Lazar.


Astfel, în 9 iulie 1985, situația lui Iulius Filip a fost discutată în cadrul Comisiei de propuneri pentru punerea în libertate condiționată a Penitenciarului Aiud. Comisia era formata din lt. colonel Vasile Rus (comandant al Penitenciarului Aiud), lt. major Petru Silaghi (loctiitor pentru paza si regim al Penitenciarului Aiud - ofiter prim-serviciu), pmc Gheorghe Liga (seful compartimentului prestari servicii a Penitenciarului Aiud), cpt. Cornel Burz (educator al Penitenciarului Aiud), pmc Ioan Emanoil (seful evidentei condamnatilor din Penitenciarul Aiud) si era condusa de procurorul Augustin Lazar.


Comisia a stabilit ca pentru a deveni propozabil în vederea liberarii condiționate, Iulius Filip trebuia să excute 2/3 din pedeapsa, adică 1299 de zile, iar în cazul în care ar fi muncit, 325 de zile considerate ca fiind executate pe baza muncii prestate și 974 de zile efectiv executate. Comisia condusa de Augustin Lazăr a constatat ca Iulius Filip executase deja 1304 zile, de la 14 decembrie 1981 pana la 9 iulie 1985, fara sa fi fost folosit la munca pe motiv de boala. Asadar, deizidentul anticomunist indeplinea toate conditiile pentru liberarea condiționată.

Citeşte mai multe despre:

Sinteza Zilei Augustin Lazar
Parterneri
Parterneri
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nu, multumesc Accept
sati