Lacul Tauţ, una dintre principalele atracţii turistice din judeţul Arad, a ajuns la doar 40% din volumul de apă specific perioadei, din cauza secetei severe care a afectat şi afluenţii ce alimentau acumularea. Autorităţile locale se tem că, în următorii ani, schimbările climatice ar putea duce la dispariţia completă a lacului, notează Agerpres.
Directorul Administraţiei Bazinale de Apă (ABA) Crişuri, Sandor Pasztor, a declarat luni că, în prezent, lacul are un volum de 1,4 milioane de metri cubi de apă, deşi ar fi trebuit să ajungă la 3,5 milioane.
„Cu ani în urmă, lacul atingea un volum de peste patru milioane de metri cubi, cu o adâncime de 6 – 7 metri, pe când adâncimea maximă de acum este de 3,5 metri în doar câteva puncte. Din păcate, pe raza de competenţă a ABA Crişuri, care se întinde pe şase judeţe, din 55 de baraje permanente, nouă sunt secate, iar majoritatea au între 30 şi 50% volum de apă. Situaţia este cauzată de un deficit de precipitaţii de până la 50%, iar un sfert din pâraiele din zona montană au secat în ultimii ani pe timp de vară”, a precizat Sandor Pasztor.
Acesta a adăugat că şi râul Crişul Alb are un debit extrem de redus: „de numai 1,5 metri cubi pe secundă, faţă de 7 – 8 metri cubi pe secundă, cât ar fi normal”. Măsurătoarea a fost realizată luni dimineaţă la frontiera cu Ungaria.
Primarul comunei Tauţ, Florin Lela, avertizează că dispariţia lacului ar afecta grav turismul local, deja aflat în declin.
„Schimbările climatice au făcut ca acest lac, care contribuie la peisajul frumos al zonei, să se micşoreze de la an la an. În ultimii ani, din punct de vedere al turismului, comuna noastră a suferit foarte mult, pentru că lacul atrăgea oameni, dar acum s-au închis campingul şi pensiunile care existau. Mai există doar câteva cabane private, deşi potenţialul turistic este uriaş”, a declarat edilul.
El a menţionat că seceta a afectat grav şi agricultura, producţia de porumb şi floarea-soarelui fiind calamitată în proporţie de 70%.
Referitor la viitorul lacului, Florin Lela consideră că soarta acestuia depinde exclusiv de condiţiile naturale: „Afluenţii barajului au secat. Acest lac este acum la mila naturii, pentru că nu ar putea fi salvat de intervenţia umană, din moment ce nu mai sunt surse de apă care l-ar putea alimenta. Ne bazăm exclusiv pe ploi, care sunt tot mai slab cantitativ şi tot mai rare”.
Lacul de acumulare de la Tauţ a fost creat în anii 1970 pentru protecţia populaţiei împotriva inundaţiilor. Ulterior, a devenit un punct de atracţie turistică, iar în jurul său s-a dezvoltat un adevărat sat de vacanţă, potrivit Centrului de Informare Turistică Arad. Acesta, însă, nu mai funcţionează de mai mulţi ani.
Ştiri video recomandate
