Studenții au protestat joi în fața Guvernului, dar și în mai multe centre universitare din țară, față de intenția Executivului de a reduce fondurile alocate pentru burse și numărul beneficiarilor. În replică, ministrul Educației a spus că îi înțelege și dacă ar fi fost și el student acum ar fi protestat și el alături de ei. Totuși, Daniel David a adăugat că este convins că orice „student raţional şi decent” s-ar afla în locul său, în scaunul de ministru, ar proceda la fel.
Guvernul vrea să schimbe modul de calcul al fondului de burse astfel încât acesta să fie raportat la valoarea netă a salariului minim pe economie, nu la cea brută cum prevede legislația actuală. Măsura ar duce la diminuarea burselor şi la reducerea beneficiarilor.
„Varianta propusă de Guvern de a aloca 10% din salariul minim net pentru fiecare student bugetat pentru constituirea fondului de burse, însemnând suma de aproximativ 220 lei, spre deosebire de suma actuală, de 370 lei, calculată raportându-se la procentul de 10% din salariul minim brut în vigoare în luna noiembrie 2024, conduce la scăderea fondului alocat burselor cu aproximativ 40% şi, implicit la scăderea numărului de beneficiari”, a transmis ANOSR.
Protest în fața Guvernului: „Nu din burse faceţi averi”
Peste 100 de studenți s-au adunat joi în fața Guvernului, în ciuda caniculei, pentru a protesta față de măsura anunțată de Executiv. „Nu din burse faceţi averi!”, „Nu suntem cheltuieli, suntem investiţii” şi „Mă mai întrebi de ce vreau să plec din ţară?”- au fost cuvintele scrise de studenți pe pancartele cu care au venit la protest.
Studenţii au scandat lozinci precum: „Fără burse, fără carte/ România merge-n spate!”. „Aveţi grijă fiţi atenţi/ se taie de la studenţi” şi „Refuzaţi să daţi subvenţii/ iar înfometaţi studenţii” şi au pancarte pe care se poate citi: „Nu suntem cheltuieli, suntem investiţii”, „Nu din burse faceţi averi”, „Mă mai întrebi de ce vreau să plec din ţară?”, „Fără burse ne ucideţi viitorul”.
Studenții spun că schimbarea modului de calcul al burselor ar duce la o reducere „inacceptabilă” a fondului alocat cu circa 40%.
„Discutăm de o ţară în care există nişţe inechităţi sociale şi posibilităţi scăzute la educaţie, la învăţământ universitar, la o rată de abandon mare, ceea ce nu cred că este oportun în acest moment pentru statul nostru. Credem că această măsură ar trebui să fie ridicată, nu ar trebui să i se dea curs şi pentru asta suntem aici (n. red. în Piaţa Victoriei) şi vom continua şirul de proteste”, a declarat Sergiu Covaci, liderul ANOSR.
Studenții au anunțat că nu au de gând să se oprească din proteste pentru că pentru mulți dintre ei o micșorare sau chiar tăiere a bursei ar însemna abandonarea studiilor.
„Aşa cum am prezentat în trecut prin nenumărate comunicate şi analize de politică publică, reducerea deficitului bugetar nu se va soluţiona prin limitarea mecanismelor de sprijin şi incluziune pentru studenţi, fără de care mulţi dintre aceştia ar fi nevoiţi ori să renunţe la studii, ori să facă sacrificii suplimentare pentru a putea să continue să rămână în sistemul universitar şi astfel să nu atingă performanţele cerute în parcursul lor academic.
Reiterăm faptul că toate aceste măsuri de austeritate nenecesare sunt propuse spre implementare în contextul în care doar 22,5% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 24 şi 35 de ani sunt absolvenţi de studii superioare, iar rata de abandon universitar depăşeşte 40%”, a argumentat ANOSR.
Proteste similare ale studenţilor au avut loc, joi, la Timişoara – în faţa Prefecturii, la Cluj-Napoca – la Monumentul Memorandiştilor, la Baia Mare – în faţa Palatului Justiţiei, la Alba Iulia – la Obeliscul Horia, Cloşca şi Crişan, la Iaşi – în Piaţa Unirii, la Suceava – în faţa Corpului A al USV.
Studenții vor ieși în stradă și vineri, în fața Ministerului Educației din București.
Reacția ministrului Educației
Ministrul Educației a spus, referitor la proteste, că îi înțelege pe studenți ți dacă ar fi și el student în aceste zile ar protesta alături de el. A adăugat însă că este convins că un student „rațional și decent”, dacă ar fi în locul său, ar proceda la fel.
„Şi studenţilor şi elevilor le transmit următorul mesaj: Dacă aş fi în locul lor, şi eu aş protesta. După cum sunt convins că un student raţional şi decent, dacă ar fi locul meu, ar face ce fac eu.
Altfel spus, şi mie mi-ar plăcea să nu schimb nimic în sistemul de cursuri, numai că un ministru nu face ce îi place, face ce trebuie să facă. Iar colegilor profesori şi sindicatelor le transmit exact acelaşi lucru.
(...) Asta este situaţia. Nu facem ce ne place, facem ce trebuie să facem”, a spus el.
Ministrul a explicat că nu se află într-o „situație foarte plăcută”, dar va încerca totuși să redimensioneze sistemul de burse într-o manieră „acceptabilă”.
„Ceea ce vom propune, ce am în minte, ca să redimensionăm sistemul de burse într-o manieră acceptabilă, fiindcă, vă daţi seama, nici unui ministru nu-i place să vină, să reducă, mai ales burse pentru copii şi pentru studenţi, burse pe care alţi miniştri le-au dat. Nu eşti într-o situaţie foarte plăcută.
În zona studenţilor, dacă noi ne raportăm nu la salariul minim brut, ci la salariul minim net, vom avea o scădere a fondului de burse, aşa cum au spus şi studenţii. Şi vedeţi că protestează cu toate acestea în propunerea pe care am făcut-o, reducerea fondului de burse. Sigur că nu este sub anul 2024. N-ai cum să intri în competiţie cu anul 2024.
Dar este cu 10% mai mare decât ce-am avut în anul 2023. Adică anul în care apare legea educaţiei şi prindem anumite norme. Deci s-a redus faţă de 2024, dar este cu 10% mai mare decât 2023”, a precizat ministrul.
David a menţionat că în zona învăţământului pre-universitar, a încercat să meargă în aceeaşi logică iar măsurile pe care le discută s-ar putea să ne ducă, inevitabil, la o reducere a fondului de burse faţă de 2024.
„Totuşi, menţinem o creştere de aproape 3 ori faţă de 2023. De 3 ori”, a spus ministrul, el arătând că bursele sociale au un rol foarte important, în contextul abandonului şcolar.
„Dacă vreau să apăr ceva, sunt bursele sociale. (..) Probabil că în zona meritului vom defini meritul astfel. Era definit până la 30%, dar de multe ori depăşeai 30% dintr-o clasă, că dacă erau mai mulţi cu 9-10, ajungeai şi la un procent mult mai mare din clasă care reuşea să obţină bursă de merit. Propunerea pe care lucrăm acum este 15% dintr-o clasă, nota minimă şi 15% înseamnă 15%. Adică dacă sunt mai mulţi cu nota nouă, vom avea criterii secundare de diferenţie”, a arătat Daniel David.
