România și-a schimbat abordarea față de dronele rusești care pătrund în spațiul său aerian și a început să le doboare, într-o schimbare de strategie care vine după mai multe incursiuni și după intensificarea atacurilor rusești în apropierea graniței, arată o analiză realizată de Associated Press.
Agenția de știri îl citează pe jurnalistul Antena 3 CNN Radu Tudor care consideră că incidentul din luna mai, de la Galați, când o dronă s-a prăbușit într-un bloc de locuințe și a rănit o mamă și un copil, este posibil să fi "schimbat ceva în mentalitatea autorităților române" în ceea ce privește modul de abordare a incursiunilor.
De la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, războiul s-a extins în mod repetat dincolo de granița României, după ce drone au încălcat spațiul aerian al țării. Acum, România încearcă o nouă metodă pentru a opri incursiunile: doborârea dronelor, scrie AP.
Piloții români au doborât prima dintre cele trei drone în tot atâtea zile, folosind avioane de luptă F-16, începând de vineri, după ce Rusia și-a intensificat atacurile asupra Ucrainei în apropierea graniței. După ce au stabilit că dronele erau de origine rusă, România l-a convocat pe ambasadorul Rusiei pentru a protesta și a expulzat luni un diplomat rus.
Dronele au pătruns de mai multe ori pe teritoriul României dinspre Ucraina, în nord și est, inclusiv în luna mai, când o dronă a rănit o mamă și un copil după ce s-a prăbușit într-un bloc de locuințe din orașul Galați, în estul țării, pe malul Dunării.
Autoritățile române au reacționat în mare parte prin ridicarea de la sol a avioanelor de luptă, colectarea resturilor, amenajarea unor adăposturi împotriva efectelor exploziilor în apropierea graniței și prin avertizarea frecventă a Moscovei cu privire la extinderea războiului pe teritoriul României.
România și Polonia au achiziționat, de asemenea, sistemul MEROPS, care lansează contradrone de mici dimensiuni pentru a doborî dronele rătăcite care se apropie, după o serie de incursiuni de-a lungul flancului estic al NATO la sfârșitul anului trecut.
Dronele au pătruns pe teritoriile mai multor țări membre ale UE, însă au reprezentat o problemă persistentă pentru conducerea de la București. Cel puțin 19 drone au pătruns în spațiul aerian al României în acest an, în timp ce au fost înregistrate 50 de cazuri în care drone sau fragmente de drone au fost identificate pe teritoriul țării de la începutul războiului, în 2022, potrivit Ministerului român al Apărării Naționale, Radu Miruță.
Președintele României, Nicușor Dan, i-a felicitat duminică pe piloții români pentru doborârea dronelor și a acuzat Rusia pentru aceste incursiuni.
„Este inacceptabil și intolerabil ca Federația Rusă să continue să încalce spațiul aerian al României”, a declarat el.
România își schimbă abordarea în cazul dronelor rătăcite
Deși anul trecut a adoptat o legislație care permite doborârea dronelor aflate în spațiul său aerian, măsură puternic contestată de partidele suveraniste din Parlament, România a evitat până acum să le doboare.
Jurnalistul Antena 3 CNN Radu Tudor a declarat pentru AP că incidentul cu drona din luna mai, de la Galați, este posibil să fi „schimbat ceva în mentalitatea autorităților române” în ceea ce privește modul de abordare a problemei.
„A fost cumva un fel de declanșator psihologic, pentru a spune: OK, ajunge, e prea mult”, a spus Radu Tudor. „Până acum, probabil că a fost o decizie a aliaților din NATO de a nu răspunde cu forță, pentru că exista cumva pericolul escaladării.”
„Cred că nu este doar o schimbare de atitudine a României, cred că este o schimbare de atitudine în NATO”, a adăugat el.
Înainte de cele trei interceptări din ultima săptămână, piloții români au doborât și o dronă ucraineană rătăcită deasupra Estoniei, în luna mai. Avioane românești sunt staționate în Lituania pentru a asigura capabilități extinse de atac pentru NATO.
„Au văzut atât de multe semnale că Rusia încearcă să provoace NATO”, a spus Radu Tudor. „România este singura țară NATO care a doborât patru drone pe flancul estic — trei în România și una în Estonia.”
Mesajul transmis Moscovei este similar cu o declarație făcută de secretarul general al NATO, Mark Rutte, la summitul organizației de la Ankara, Turcia, la începutul acestei luni: „Nu vă jucați cu noi”.
Diplomat rus expulzat
Ca răspuns la incursiunile dronelor, Ministerul român al Afacerilor Externe l-a convocat luni pe ambasadorul Rusiei la București și i-a prezentat fragmente ale unei drone, afirmând că Moscova „poartă responsabilitatea exclusivă pentru toate aceste incidente grave”. Ministerul a expulzat, de asemenea, un membru al misiunii diplomatice ruse, căruia i s-au acordat cinci zile pentru a părăsi țara.
„Partea rusă a aflat ceea ce știa deja: dronele doborâte pe teritoriul României îi aparțin”, a scris ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, într-o postare pe X. „Fragmentele de drone recuperate de Ministerul Apărării Naționale și ancheta procurorilor aflată în desfășurare confirmă, fără nicio îndoială, originea lor rusă.”
Ambasada Rusiei în România a răspuns printr-un comunicat publicat pe pagina sa de Facebook, afirmând că Rusia „nu a direcționat și nu direcționează niciodată drone de luptă” către teritoriul României și a respins acuzația drept „complet nefondată”.
„O expulzare neprovocată a unui angajat rus nu va rămâne fără răspuns”, a transmis ambasada.
Tactica pentru doborârea dronelor
Cristian Popovici, șeful Direcției de Informare și Relații Publice din Ministerul român al Apărării și fost ofițer de apărare antiaeriană, a declarat că au fost dezvoltate tactici pentru eliminarea dronelor rătăcite.
„Am înregistrat peste 100 de atacuri cu drone în apropierea graniței noastre cu Ucraina, iar multe dintre acestea au dus la apariția unor resturi sau chiar a unor drone care au pătruns în spațiul nostru aerian”, a declarat el pentru Associated Press. „Piloții noștri și forțele noastre aeriene au dezvoltat tacticile și procedurile, iar acum putem face față acestei amenințări și o putem elimina.”
Schimbarea a început atunci când piloții români au doborât o dronă în spațiul aerian al Estoniei, iar de atunci armata a aplicat „lecțiile învățate” și a obținut o „rată de succes de 100% în trei zile, cu trei drone”, a spus Popovici.
În ciuda noii abordări în cazul dronelor rătăcite, Popovici a declarat că România nu intenționează să se implice în războiul dintre Rusia și Ucraina.
