13 țări se ridică împotriva birocrației în Uniunea Europeană și cer o „curățare profundă” a legislației blocului comunitar

Treisprezece state membre ale Uniunii Europene cer Bruxellesului să evalueze dacă legislația actuală a blocului comunitar își mai îndeplinește scopul și reclamă ca noile legi să favorizeze inovarea, relatează Euronews. Acest demers, condus de Austria, își propune reducerea birocrației și transformarea Uniunii într-un mediu mai favorabil companiilor.

Austria, Cehia, Danemarca, Germania, Estonia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovenia și Slovacia sunt semnatarele unui document neoficial în acest sens.

Ele solicită „un exercițiu de curățare profundă a legislației”, pentru a determina, sector cu sector, dacă normele existente mai sunt necesare, dacă trebuie actualizate sau dacă obligă la sarcini care nu produc rezultatele așteptate.

State semnatare: Legislația europeană nu poate fi un scop în sine

„Legislația UE nu poate fi un scop în sine. Prin urmare, cumpătarea în materie de reglementare, pentru a evita suprareglementarea și introducerea de noi sarcini administrative, este o condiție pentru o legiferare solidă la nivelul UE”, se arată în textul coordonat de Austria și obținut de Euronews.

Documentul neoficial a fost distribuit înaintea lansării unei noi Alianțe pentru reducerea poverii birocratice. Alianța își propune să instituie o rețea permanentă de țări UE determinate să acționeze pentru simplificarea reglementărilor la nivel național și european.

Simplificarea reglementărilor a dominat agenda UE în timpul celui de-al doilea mandat al Ursulei von der Leyen la șefia Comisiei Europene, amintește Euronews.

Comisia a propus o serie de pachete „omnibus”, care acoperă domenii de la normele privind inteligența artificială până la obligațiile legate de climă, pentru a reduce și eficientiza actualul mozaic de reglementări din UE.

Noua legislație adoptată la nivelul UE ar trebui să fie revizuită o dată la cinci ani

Cei 13 semnatari vor să meargă mai departe și vor ca noile acte legislative ale UE să fie evaluate în mod sistematic din perspectiva impactului lor asupra competitivității economice și să fie adoptate la nivelul UE doar atunci când obiectivele nu pot fi atinse suficient la nivel național.

Ei mai reclamă instituirea unui „An european” al implementării și consolidării, axat în principal pe implementarea legislației existente, simplificare, interoperabilitate, evaluarea poverii cumulative, convergența în materie de aplicare a normelor, reducerea obligațiilor de raportare redundante și modificările legislative indispensabile.

Scopul, așa cum îl formulează semnatarii, este o reglementare mai bună: legislație adoptată la nivelul UE doar acolo unde acțiunea Uniunii este necesară și aduce valoare adăugată, concepută astfel încât să fie proporțională, coerentă, previzibilă din punct de vedere juridic și să sprijine un mediu de afaceri în care companiile europene să poată investi, inova și crește.

„Fiecare nouă obligație majoră de raportare sau de conformare ar trebui să fie precedată de o analiză a obligațiilor existente în același domeniu de politică publică, în vederea consolidării, simplificării sau abrogării acestora”, continuă documentul.

Noile reglementări ar urma să includă în mod obligatoriu o clauză de revizuire, cel puțin o dată la cinci ani, pentru a verifica dacă și-au atins obiectivele.

„Este extrem de important să evităm complexitatea cumulativă care riscă să slăbească eficiența și, prin urmare, legitimitatea acțiunii UE, reducând în același timp atractivitatea pieței unice europene ca loc în care să faci afaceri și să investești”, conchid semnatarii.