Adunarea Generală a ONU a votat o rezoluție prin care statele și instituțiile sunt încurajate să renunțe treptat la celebra hartă Mercator și să folosească o reprezentare care redă mai corect dimensiunea Africii și a celorlalte continente. La reuniunea de la sediul ONU din New York, 164 de țări au votat în favoarea rezoluției. Statele Unite au fost singura țară care s-a opus, reprezentantul american spunând că inițiativa este „inutilă”. Alte șase state s-au abținut, scrie The Guardian.
Rezoluția nu este obligatorie. Asta înseamnă că țările nu vor fi forțate să renunțe la harta Mercator și nici nu li se va interzice să o mai folosească. Votul ar putea însă duce, în timp, la schimbări în manualele școlare, în materialele oficiale și chiar în unele tehnologii și platforme digitale, unde Mercator este încă foarte răspândită.
În locul ei, rezoluția promovează o hartă bazată pe proiecția Equal Earth, creată în 2018, care păstrează mult mai bine proporțiile reale ale suprafețelor.
De ce Africa apare mult mai mică pe hărțile clasice
Togo, care a condus campania în numele Uniunii Africane, spune că modul în care lumea a fost reprezentată timp de secole a influențat felul în care oamenii percep dimensiunea și importanța diferitelor regiuni.
În textul rezoluției se arată că distorsiunile cartografice, în special cele produse de proiecția Mercator, au avut efecte de durată în educație, cultură, geopolitică și economie și au contribuit la „reducerea drastică” a dimensiunii percepute a Africii.
Ministrul de Externe din Togo, Robert Dussey, a insistat înaintea votului că nu este vorba doar despre politică.
„Aceasta nu este o discuție politică, ci una științifică, pentru că există dovezi științifice și trebuie să acceptăm realitatea”, a spus el.
Harta Mercator a fost creată în 1569 de cartograful flamand Gerardus Mercator. Scopul ei inițial era foarte practic: să-i ajute pe marinari să navigheze mai ușor.
Problema este că metoda folosită pentru a transforma un glob într-o suprafață plană mărește puternic zonele apropiate de poli și micșorează vizual regiunile din apropierea Ecuatorului.
Cel mai cunoscut exemplu este comparația dintre Africa și Groenlanda. Pe harta Mercator, cele două par aproximativ egale ca dimensiune. În realitate, Africa este de circa 14 ori mai mare decât Groenlanda.
Susținătorii campaniei #CorrectTheMap oferă și o comparație și mai spectaculoasă: în Africa ar încăpea Statele Unite, China, India, Japonia, Mexic și o mare parte din Europa și tot ar mai rămâne suprafață liberă.
Uniunea Africană a susținut oficial campania în august 2025 și a cerut apoi statului Togo să promoveze schimbarea la ONU.
Franța a renunțat deja la Mercator
Franța a anunțat chiar înaintea votului ONU că renunță oficial la proiecția Mercator în reprezentările sale și va folosi în schimb hărți care redau mai fidel suprafața reală a continentelor.
„Vom renunța la proiecția Mercator în favoarea unor reprezentări cartografice adaptate diferitelor utilizări, mai fidele suprafețelor reale și în conformitate cu recomandările cartografilor și oamenilor de știință”, a declarat ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot.
Franța a ales proiecția Eckert IV, apropiată ca principiu de Equal Earth. Pe această hartă, Africa, America Latină și Asia de Sud apar mai aproape de dimensiunile lor reale, în timp ce Europa, Statele Unite și Rusia par mai mici decât pe hărțile Mercator.
Parisul și-a justificat decizia și prin faptul că hărțile influențează modul în care oamenii văd lumea. Barrot a spus că distorsiunile repetate timp de generații ajung să modeleze percepțiile și că este timpul ca ele să fie corectate.
Criticii vorbesc despre „colonialism cartografic”
Istoricii și geografii critică de multă vreme proiecția Mercator. Unii activiști au ajuns să folosească expresia „colonialism cartografic”, argumentând că harta a amplificat vizual puterea statelor din emisfera nordică și a redus importanța regiunilor din sud.
Potrivit acestei teorii, o Africă reprezentată constant mai mică decât este în realitate poate influența, chiar și subtil, felul în care continentul este perceput în educație, politică, economie sau relațiile internaționale.
Unul dintre cei mai cunoscuți critici ai proiecției Mercator a fost istoricul german Arno Peters. În 1973, el a popularizat o hartă bazată pe proiecția Gall–Peters, care păstra suprafețele continentelor în proporții mai apropiate de realitate și care a fost folosită ulterior ca alternativă la Mercator.
Campania lansată de Togo promovează însă Equal Earth, o proiecție realizată în 2018 de o echipă internațională de cartografi.
Susținătorii ei spun că adoptarea unei astfel de hărți nu este doar o corecție tehnică, ci și o modalitate prin care Africa își poate schimba imaginea în lume.
JJ Enoch, specialist în riscuri geopolitice la JS Held, spune că Mercator a redus vizual dimensiunea reală a Africii și vede campania ca parte a încercării statelor africane de a obține o influență mai mare în instituțiile globale și mai mult control asupra felului în care este prezentat continentul.
„Adoptarea unei hărți care păstrează suprafețele ar oferi o bază mai corectă pentru educație și pentru înțelegerea publică și ar transmite, în același timp, că importanța demografică, economică și geopolitică a Africii nu ar trebui să mai fie privită prin convenții moștenite și distorsionate”, a spus acesta.
Ce urmează după votul ONU
Guvernul din Togo pregătește pentru începutul anului viitor, la Lomé, o reuniune la care ar urma să participe UNESCO, Uniunea Africană și companii de tehnologie, inclusiv reprezentanți ai Google Maps. Scopul este să se discute cum ar putea fi pusă în practică rezoluția.
Pentru moment, însă, Mercator nu dispare peste noapte. Va continua să fie folosită în multe școli, publicații, instituții și aplicații, iar trecerea spre alte tipuri de hărți ar urma să fie una treptată.
Robert Dussey a rezumat ideea campaniei înainte de vot.
„Celor care întreabă «de ce acum?» le spun: «de ce nu?». Când ne uităm la harta lumii, este timpul să schimbăm povestea”, a spus ministrul „Este timpul ca noi, în Africa, să ne asumăm responsabilitatea de a schimba ceea ce putem schimba singuri”.