Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis miercuri, că România nu-și poate permite inițiative legislative cu impact bugetar suplimentar în sesiunile parlamentare extraordinare, presiunea momentului nu poate înlocui analiza impactului, iar popularitatea unei măsuri nu garantează că aceasta poate fi finanțată. În acest context, el a amintit că, în această perioadă, ratingul de țară rămâne prioritatea nr. 1 și a făcut un apel la responsabilitate și echilibru în Parlament și în negocierile politice.
Potrivit acestuia, în această perioadă, el a menționat și prelungirea termenului de achiziție a locuințelor cu TVA 9% și deblocarea situației privind posturile din sănătate, subliniind că nevoia de personal în spitale este reală, la fel de reală fiind și obligația statului de a se asigura că noile cheltuieli pot fi finanțate și în anii următori.
„În ultimele zile, am gestionat mai multe situații complexe, cu așteptări legitime din partea oamenilor, a instituțiilor și a economiei. În astfel de momente, rolul nostru este să armonizăm interesele, să păstrăm dialogul constructiv și să construim soluții care răspund problemelor imediate și pot fi susținute pe termen lung.
În Parlament am găsit, împreună cu toate grupurile parlamentare, o formulă funcțională pentru intervenția temporară pe piața carburanților. Peste 24 de amendamente au fost analizate și adoptate pentru a adapta mecanismul la condițiile actuale, marcate nu doar de creșterea prețurilor, ci și de riscuri reale privind lanțurile de aprovizionare. Am construit astfel, prin dialog, o soluție flexibilă şi sustenabilă.
Responsabilitatea executivă nu presupune să alegem între protejarea populației și protejarea echilibrelor bugetare. Presupune să aducem la aceeași masă obiective diferite, să corectăm măsurile care ar putea produce efecte adverse și să menținem acele soluții care pot funcționa în practică. Dialogul este obligatoriu şi trebuie să conducă la decizii clare, aplicabile și atent calibrate.
Aceeași abordare a stat și la baza soluțiilor privind prelungirea termenului de achiziție a locuințelor cu TVA 9% şi deblocarea situației privind posturile din sănătate. Nevoia de personal în spitale este reală, dar la fel de reală este obligația statului de a se asigura că noile cheltuieli pot fi finanțate și în anii următori.
Prin analiză, negociere deschisă şi dialog între instituții, am ajuns la formule pentru toate aceste situații, cu păstrarea controlului asupra impactului bugetar.
Aceasta este regula perioadei actuale: să găsim soluții pentru problemele urgente, fără să transformăm soluțiile de astăzi în vulnerabilități imediate”, a scris acesta, miercuri, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
El a mai adăugat că presiunea momentului nu poate înlocui analiza impactului și că „fiecare cheltuială permanentă trebuie analizată împreună cu sursa sa de finanțare și cu efectele asupra deficitului, datoriei și costurilor de împrumut”.
„Există multe solicitări și multe obiective legitime. Dar resursele statului nu sunt nelimitate. Fiecare nouă facilitate, exceptare sau cheltuială permanentă trebuie analizată împreună cu sursa sa de finanțare și cu efectele asupra deficitului, datoriei și costurilor de împrumut. Presiunea momentului nu poate înlocui analiza impactului, iar popularitatea unei măsuri nu garantează că aceasta poate fi finanțată. Actele normative fără o sursă clară de acoperire se acumulează și pot anula progresele obținute prin efortul de consolidare fiscală”, a mai adăugat Nazare.
Ministrul Finanțelor: „România se află în continuare sub evaluarea agențiilor de rating”
Alexandru Nazare a subliniat că, în această perioadă, ratingul de țară rămâne prioritatea nr. 1.
„În acest context, subliniez că România se află în continuare sub evaluarea agențiilor de rating. Pe 31 iulie urmează decizia Fitch, pe 7 august evaluarea Moody’s, iar pe 2 octombrie este programată următoarea evaluare S&P. Toate cele trei mari agenții mențin în prezent o perspectivă negativă asupra ratingului suveran al României, ceea ce înseamnă că marja noastră de abatere de la obiectivele asumate este foarte redusă.
Agențiile nu analizează doar o singură măsură, ci coerența întregii politici fiscal-bugetare și capacitatea de a respecta angajamentele asumate. O acumulare de decizii fără acoperire poate împinge România pe o pantă periculoasă, cu efecte serioase asupra dobânzilor, investițiilor, creditării și nivelului de trai.
Menținerea calificativului de investiții nu este o preocupare tehnică a Ministerului Finanțelor, ci o miză directă pentru menținerea echilibrului economic al țării”, a mai explicat Alexandru Nazare.
Totodată, ministrul Finanțelor a făcut un apel la responsabilitate și echilibru în Parlament și în negocierile politice.
„Mă bazez pe sprijinul liderilor politici din toate partidele și al colegilor din Parlament pentru ca, în această perioadă, să evaluăm cu maximă responsabilitate fiecare amendament și fiecare inițiativă legislativă cu impact bugetar.
Dialogul și acordul politic sunt esențiale și trebuie însoțite de aceeași rigoare în identificarea surselor de finanțare. Nu ne putem permite inițiative legislative cu impact bugetar suplimentar în sesiunile parlamentare extraordinare.
Putem armoniza interese diferite și putem găsi soluții. Dar fiecare decizie trebuie să rămână în limitele pe care România și le poate permite. Altfel, riscăm ca unele dintre măsurile adoptate azi să ne coste enorm în perioada imediat următoare”, a încheiat acesta.
Fitch urmează să anunțe vineri dacă coboară ratingul României la categoria junk
Agenția Fitch urmează să anunțe, vineri noaptea, dacă coboară ratingul României la categoria junk, o decizie pe muchie de cuțit, însă dincolo de anunțul în sine, mesajul agenției de rating legat de stabilizarea datoriei, credibilitatea consolidării după 2026 și capacitatea politică vor conta mai mult decât simpla treaptă de rating, susține consultantul financiar, Adrian Negrescu.
'Vineri va fi o zi decisivă pentru România. Agenția Fitch urmează să anunțe dacă coboară ratingul României la categoria junk. E o decizie pe muchie de cuțit, în ultima perioadă șansele de retrogradare crescând pe măsură ce criza politică s-a adâncit. Până acum o lună, experții străini priveau criza politică de la București ca pe o 'ploaie de vară'', o criză soft pe care o evaluau cu un risc mediu, convinși fiind că politicienii vor rezolva rapid problema.
Timpul a trecut și, din păcate, indecizia de pe scena politică s-a accentuat, iar temerile experților au crescut, mai cu seamă că ideea alegerilor anticipate a trecut în prim-plan', precizează acesta, miercuri, într-o postare pe pagina sa de Facebook, citată de Agerpres.
Consultantul explică, astfel, că, pentru experții din agențiile de rating, înseamnă în esență o prelungire a indeciziei politice, a disoluției autorității guvernamentale cu riscul de a deraia de la angajamentele privind reducerea deficitului bugetar.
În aceste condiții, decizia agenției Fitch a devenit una impredictibilă în ciuda rezultatelor salutare ale Ministerului Finanțelor în privința reducerii deficitului bugetar, comentează el.
Linie roșie pentru România
La evaluarea anterioară, când ratingul oferit de Moody's a fost BAA3 cu perspectivă negativă, experții agenției au avertizat asupra consecințelor economice ale incertitudinii politice prelungite și lipsa unei majorități stabile în Parlament.
De asemenea, aceștia au avertizat că România este vulnerabilă în fața fluctuaților de curs valutar, în condițiile în care peste 50% din datoria publică este în valută.
Evaluarea Moody's vine după ce experții agenției Fitch au discutat cu ministrul Finanțelor. Aceștia au cerut, potrivit informațiilor Antena 3 CNN, ca ținta de deficit la care s-a angajat România, 6,2% din PIB, să fie respectată pentru a nu intra în „junk”.
De asemenea, există o linie roșie pe care dacă România nu o respectă nu mai poate evita cel mai negru scenariu. Astfel, fără cei 4,5 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ratingul de țară ar putea fi retrogradat.
Ce ar însemna pentru România retrogradarea la „junk”
Ratingul de țară „junk” este acordat țărilor care nu sunt recomandate investitorilor. Astfel, mai puțini investitori străini vor lua în calcul țara noastră pentru afacerilor lor. De altfel, încrederea investitorilor din afara țării în România a scăzut. Cifrele BNR pentru primele cinci luni ale anului arată că investițiile străine au scăzut cu 25%, un procent dramatic.
Eticheta de „junk” înseamnă și că România se va împrumuta la dobânzi și mai mari. Economistul Adrian Mitroi a avertizat că țara noastră este deja în „junk”, chiar dacă nu a fost clasificată așa oficial de agențiile de rating.
„Eu cred că degeaba ne speriem noi, pentru că, de jure, noi nu suntem în junk pentru dobânzile absolut punitive pe care le plătim. O spun în glumă sau mai în serios, sunt dobânzi de Africa.
România este istoric blamată pe silent de către piețele financiare, cu dobânzi absolut neverosimile, de două ori și jumătate față de media țărilor cu care ne-am compara, inclusiv oaia neagră de la vestul nostru.
Este un vot continuu de blam, un cartonaș nici măcar galben, ci portocaliu, pe care băncile internaționale și finanțatorii îl dau politicilor macroeconomice. Că noi ne prefacem, că ascundem sub preș, asta e altceva”, a explicat economistul.
Economistul a anticipat că cel mai probabil agențiile vor menține ratingul de țară al României, dar asta nu va însemna o îmbunătățire a situației economice:
„Faptul că România se finanțează la o datorie publică absolut exorbitantă, probabil suntem în jur de 62%, este un subiect care, paradoxal, nu este în prima linie a analizelor agențiilor de rating. Ele se uită la deficitul de cont curent, la deficitul bugetar.
Ele cred că ne vor acorda această clemență. Da, rămânem la același rating pentru că suntem prea importanți în anturajul financiar internațional. Dar dacă rămânem, nu este o mare victorie, și dacă ne ducem în junk, nu este o mare pierdere.Noi oricum funcționăm cu un singur piston”, a mai spus Mitroi.
Retrogradarea în „junk” ar însemna și concedieri la stat. De asemenea, pentru că ar trebui reduse dramatic cheltuielile statului, unele proiecte ar putea fi amânate sau abandonate, iar costurile suplimentare s-ar vedea, în cele din urmă, în facturile populației și în prețurile din întreaga economie.