O coaliție formată din zece mari bănci europene a lansat oficial o nouă companie cu sediul la Amsterdam, numită qivalis, pentru a crea propria monedă digitală stabilă (stablecoin) legată de euro, capabilă să contracareze dominația covârșitoare a sistemelor digitale americane în dolari, potrivit Coinspeaker.
Consorțiul include ING, UniCredit, BNP Paribas, Raiffeisen Bank International, SEB, Danske Bank, CaixaBank, KBC, Banca Sella și DekaBank. Împreună, aceste firme intenționează să construiască o alternativă europeană reglementată, deoarece token-urile americane USDT și USDC, axate pe dolar, ating o capitalizare de piață de 261 de miliarde de dolari.
Grupul l-a numit pe Jan-Oliver Sell, cunoscut pentru activitatea sa anterioară la Coinbase în Germania, în funcția de CEO. Floris Lugt, director financiar al ING, va ocupa funcția de director financiar, în timp ce Howard Davies, fostul președinte NatWest, va conduce consiliul de administrație.
Planul este de a obține o licență de instituție monetară electronică de la banca centrală olandeză, un proces care se așteaptă să dureze între șase și nouă luni. Dacă va fi aprobată, qivilis își propune să lanseze stablecoinul său susținut de euro la începutul celei de-a doua jumătăți a anului 2026.
Pe de altă parte, Statele Unite își accelerează propria expansiune a stablecoinurilor în cadrul Legii GENIUS, care încurajează emiterea de token-uri susținute de dolari pentru a sprijini influența monetară a SUA în străinătate.
Așa cum precizează Casa Albă în comunicatul care a anunțat semnarea Legii de către Donald Trump, prin stimularea cererii de obligațiuni din Trezoreria SUA, stablecoinurile vor juca un rol crucial în asigurarea dominației globale continue a dolarului american ca monedă de rezervă a lumii.
Între timp, qivilis dorește să recupereze teren monetar pentru Europa, concurând cu Tether și Circle, companii private, care emit cele mai mari și mai folosite stablecoinuri din lume și care domină piața globală a “dolarului digital”.
Banca centrală suedeză, Sveriges Riksbank, a publicat recent o analiză detaliată care explorează riscurile sistemice pe care le-ar putea prezenta adoptarea pe scară largă a stablecoinurilor.
A avertizat că, dacă gospodăriile își mută economiile din depozitele bancare asigurate în active digitale private, sectorul bancar tradițional s-ar putea confrunta cu costuri de finanțare mai mari, condiții de creditare mai stricte și presiuni ascendente asupra ratelor dobânzilor la creditele ipotecare și comerciale.
În Polonia, președintele Karol Nawrocki a respins un proiect de lege care ar fi aliniat țara la regulile UE privind criptomonedele. El a susținut că legislația amenință libertățile civile, introduce puteri opace de blocare a domeniilor și impune taxe de reglementare care ar zdrobi micile întreprinderi.
Pentru qivilis, politicile fragmentate și dezacordurile naționale încetinesc progresul către un cadru european unificat pentru active digitale. Cu toate acestea, implementarea completă a MiCA ar putea oferi qivilis un mediu de operare stabil, definit legal.
Ce sunt stablecoinurile
Stablecoinurile sunt active digitale special concepute pentru a menține o valoare stabilă în raport cu un activ de referință, adesea o monedă oficială, precum euro sau dolar, așa cum explică Banca centrală a Suediei, Sveriges Riksbank.
Ca și criptomonedele obișnuite, precum Bitcoin, stablecoinurile folosesc tehnologia blockchain, criptografia și mecanismele de consens pentru a fi emise și transferate.
Totuși, spre deosebire de Bitcoin, ele sunt gândite să fie mult mai stabile, astfel încât să poată fi folosite mai ușor ca mijloc de plată.
Emitenții de stablecoinuri au folosit mai multe modele pentru a menține valoarea stabilă:
- Stablecoinuri susținute de monedă fiat sau în limbaj de specialitate "Fiat-Backed": Acestea sunt garantate cu active tradiționale, precum numerar sau titluri de stat americane, așa numitele "treasuries". Sunt cele mai populate și mai mari ca valoare de piață;
- Stablecoinuri susținute de alte criptomonede (Crypto-Backed): Sunt garantate cu criptomonede precum Ether sau Bitcoin;
- Stablecoinuri susținute de alte active, cum ar fi aurul. Acestea folosesc active fizice ca garanție — de regulă aur;
- Există și un tip aparte, stablecoinurile algoritmice, care nu au rezerve reale, ci folosesc algoritmi ce reglează automat cantitatea de monede în circulație. Acestea însă s-au dovedit mult mai riscante.
În cazul discuției despre mișcarea celor zece bănci europene, este vorba despre stablecoinuri susținute de monedă fiat, pentru că moneda digitală propusă va fi legată 1:1 de euro.