Furios că nu poate înainta pe câmpul de luptă în Ucraina, Vladimir Putin a cerut ca serviciile sale de informații să intensifice atacurile hibride în țările europene care susţin Kievul. Potrivit Bloomberg, sabotajele nu numai că devin din ce în ce mai frecvente, dar și din ce în ce mai agresive. Oficiali europeni şi din serviciile de spionaj se tem că este doar o chestiune de timp până când vor apărea victime civile, notează şi Moscow Times.
Potrivit unui reprezentant al unei țări NATO, în ultimele două luni, instalațiile de apărare și logistică implicate în sprijinul acordat Ucrainei au devenit principalele ținte ale atacurilor orchestrate de serviciile de informații rusești.
La rândul său, Ucraina ţinteşte din ce în ce mai des instalațiile energetice și militare din Rusia. Și cu cât atacurile sunt mai puternice, cu atât vocile din coridoarele puterii de la Moscova care vor să facă Europa să plătească pentru ele sunt mai puternice.
O sursă apropiată Kremlinului a susţinut că Rusia va face viața un iad pentru Europa cu operațiuni hibride asimetrice ca represalii pentru sprijinul acordat Kievului.
Acţiunile Rusiei, considerate "terorism"
În Occident, acțiunile Rusiei sunt deja tratate drept teroriste, la propriu. Potrivit a doi oficiali, pentru a le contracara, agențiile de informații folosesc metode antiteroriste dezvoltate după evenimentele din 11 septembrie 2001, din Statele Unite, precum și în timpul luptei împotriva al-Qaeda și a Statului Islamic.
De exemplu, atât Rusia, cât și grupările teroriste folosesc intermediari, adesea recrutați online. Săptămâna aceasta, SUA au pus sub acuzare un grup de persoane care au lucrat pentru serviciile secrete rusești, au recrutat autori de sabotaj în Europa și au plănuit asasinarea unor figuri ale opoziției ruse.
Rusia foloseşte mercenari
Diferența dintre abordările grupurilor teroriste și cele ale agențiilor de informații rusești este că cei care lucrează pentru Moscova nu acționează din motive ideologice, ci pentru bani. Însă acest lucru nu împiedică agențiile de informații occidentale să identifice puncte comune în acțiunile lor și să neutralizeze amenințările.
La începutul lunii septembrie, autoritățile britanice au arestat un cetățean britanic. Acesta este acuzat de încălcarea Legii Securității Naționale și de furnizarea de informații către serviciile secrete ruse despre siturile de producție a dronelor din Anglia, precum și de pregătirea unui sabotaj.
Deși tacticile lui Putin creează tensiuni, potrivit unui oficial european, acestea se dovedesc a fi contraproductive – sprijinul pentru Ucraina este în continuă creștere.
Numărul tot mai mare de incidente de mare amploare a consolidat argumentele pentru creșterea cheltuielilor pentru apărare, o coordonare mai strânsă a activităților de contrainformații și introducerea de noi sancțiuni.
Germania ajută Ucraina cu rachete
Astfel, după descoperirea unor drone care transportau explozibili pe aeroportul din Leipzig, prin intermediul cărora se livrează marfă către Ucraina, Germania a anunțat livrarea unor rachete de apărare aeriană Iris-T suplimentare către Ucraina în septembrie și intenționează să transfere câteva mii de drone de atac în viitorul apropiat.
Contracararea atacurilor hibride într-o societate deschisă este dificilă, iar această deschidere „ușurează lucrurile pentru atacatori”, recunoaște James Everard, fost comandant suprem adjunct al Forțelor Aliate din Europa: „Este un război fără lupte și, ascunzându-se în spatele scutului său nuclear, Rusia crede că poate acționa cu impunitate, atât direct, cât și prin intermediul unor intermediari.”
Pe flancul estic al alianței, această confruntare nu mai este considerată una hibridă. Ministrul lituanian de externe, Kęstutis Budrys, a declarat că este vorba despre explozibili capabili să provoace pagube: "Sunt posibile victime. Oamenii ar putea muri. Dacă nu oprim asta, situația nu va face decât să escaladeze".