Împreună, guvernele UE au cheltuit 806 miliarde de euro pentru educație în 2023, echivalentul a 4,7% din PIB-ul blocului comunitar.
Cheltuielile pentru educația publică ca procent din PIB au scăzut ușor în ultimul deceniu, de la 4,96% în 2014 la 4,65% în 2023, conform celor mai recente cifre Eurostat. A atins pentru scurt timp 5,02% în 2020, în mare parte pentru că economia s-a contractat în timpul pandemiei, mai degrabă decât din cauza unei creșteri comparabile a bugetelor pentru educație.
În țările europene analizate de Eurostat, Suedia a cheltuit cea mai mare parte din PIB, de 6,8%. Finlanda, Islanda, Belgia și Danemarca au cheltuit, de asemenea, peste 6%.
România și Grecia s-au clasat pe ultimele locuri, cu 2,97%, respectiv 3,33%.
Unde sunt cele mai mari cheltuieli per elev
Compararea cheltuielilor cu educația ca procent din PIB nu ia în considerare diferențele de bogăție ale unei țări sau de populațiile de studenți. Măsurarea PIB-ului arată efortul financiar total depus de o țară, în timp ce cheltuielile per elev indică câtă putere de cumpărare susține fiecare persoană în educație.
Mărimea economiei, numărul de studenți și modul în care finanțarea este împărțită între diferitele niveluri de educație pot afecta clasamentele.
Valorile sunt exprimate în standarde de putere de cumpărare sau PPC, o unitate comună artificială care ajustează diferențele dintre nivelurile prețurilor naționale și face ca cheltuielile să fie mai comparabile. Euronews a folosit cifre din 2022, cel mai recent an cu date pentru toate cele mai mari economii ale UE.
Comparația relevă diferențe izbitoare între ponderea din venitul național alocat educației și resursele disponibile per elev.
Luxemburg a cheltuit doar 3,74% din PIB pentru educație în 2022, sub media UE de 4,66%. Cu toate acestea, a înregistrat cele mai mari cheltuieli pe elev din blocul comunitar, de 18.422 PPS, mai mult decât dublul mediei UE de 8.246 PPS.
Bulgaria a prezentat modelul opus. Cheltuielile sale pentru educație au fost apropiate de media UE ca procent din PIB, de 4,5%, dar a avut cele mai mici cheltuieli pe elev din bloc, de 3.097 PPS.
Printre cele mai mari economii, Franța a cheltuit 5,33% din PIB pentru educație în 2022, a cincea cea mai mare pondere dintre țările UE pentru care sunt disponibile date. Cu toate acestea, cheltuielile per elev au fost de 8.151 PPS, puțin sub media UE.
Italia a cheltuit considerabil mai puțin ca procent din PIB, de 4,07%. Cheltuielile sale de 7.945 PPS per elev au plasat-o imediat în urma Franței, dar și puțin sub media UE.
Germania a dedicat educației un procent aproape mediu de 4,79% din PIB, dar a cheltuit 10.363 PPS per elev, cu aproximativ 26% mai mult decât media UE.
Alte diferențe sunt, de asemenea, evidente. Malta a cheltuit sub medie, 4,12% din PIB, dar a înregistrat cheltuieli peste medie pe elev. Slovacia a alocat aceeași pondere din PIB ca media UE, dar a cheltuit cu 22% mai puțin pe elev.
Rezultate versus cheltuieli
Cheltuielile suplimentare nu produc automat rezultate mai bune. Țările europene care cheltuiesc cel mai mult pentru educație nu sunt în mod constant țările cu cele mai puternice competențe de bază.
Programul OCDE pentru Evaluarea Internațională a Elevilor, sau PISA, oferă o modalitate de a compara rezultatele. Acesta testează abilitățile de citire, matematică și științe ale elevilor de 15 ani, deși nu poate surprinde fiecare aspect al calității unui sistem educațional.
PISA clasifică elevii care nu reușesc să atingă Nivelul 2 drept elevi cu rezultate slabe. Nivelul 2 este nivelul de referință pe care OCDE îl consideră necesar pentru a participa pe deplin la viața socială.
În 2022, un procent uimitor de 26,2% dintre elevii din UE au avut rezultate slabe la citire și 29,5% la matematică. Ambele cifre s-au înrăutățit față de 2012, când ponderile erau de 18%, respectiv 22,1%.
Țările care cheltuiesc mai mult pe elev tind să înregistreze rezultate mai bune la matematică, însă relația este departe de a fi automată.
Estonia a avut cea mai mică proporție din UE de elevi cu rezultate slabe la matematică, de 15%, urmată de Irlanda și Danemarca, ambele cu aproximativ 19-20%. Aceleași trei țări au înregistrat și cele mai mici ponderi la citire.
Danemarca se numără printre țările din Europa care cheltuiesc cel mai mult pentru educație. Eurostat nu furnizează cifrele necesare pentru Estonia și Irlanda.
Letonia a obținut rezultate relativ bune cu resurse limitate. A cheltuit 4.999 PPS per elev, cu aproximativ 39% sub media UE, dar ponderea elevilor cu rezultate slabe la matematică și citire a fost ambele sub media UE.
Malta, în schimb, a cheltuit 9.658 PPS, cu aproximativ 17% peste media UE, dar a înregistrat rezultate mai slabe decât media. Aproximativ 32,6% dintre elevii săi au avut rezultate slabe la matematică, iar 36,3% la citire.
Cipru a cheltuit aproape de media UE pe elev, dar a înregistrat unele dintre cele mai slabe rezultate din blocul comunitar. Peste jumătate dintre elevii săi (53,2%) au avut rezultate slabe. Bulgaria (53,6%) a avut rezultate similare, la care s-au adăugat cheltuieli reduse.
Eurostat nu raportează cifrele PISA 2022 pentru Luxemburg sau Elveția. În 2018, când Luxemburgul a înregistrat cele mai mari cheltuieli per elev, 27,2% dintre elevii de 15 ani aveau rezultate slabe la matematică și 29,3% la citire, ceea ce arată că cheltuielile mari nu produc automat rezultate solide.
Printre cele mai mari economii, rata de performanță scăzută la citire a Franței a fost de 26,9%, puțin peste media UE. Germania a egalat media UE la matematică de 29,5%, în timp ce Italia a fost puțin mai mare, de 29,6%.
Europa este departe de obiectivul său
Având în vedere că aproape 3 din 10 elevi din UE nu reușesc să atingă nivelul de bază la matematică, Europa este încă departe de obiectivul său de a reduce sub 15% rata de performanță la competențele de bază până în 2030.
Rezultatele relevă, de asemenea, o decalare socio-economică substanțială. În cadrul PISA 2022, 48% dintre elevii din UE din cel mai defavorizat trimestru au avut rezultate slabe la matematică, comparativ cu 11% dintre cei din cel mai avantajat trimestru.
Schimbările demografice ar putea modifica modul în care este finanțată educația. Raportul Comisiei Europene „Investițiile în educație 2025” preconizează că în 2030, UE va avea cu aproximativ 2,5 milioane de persoane cu vârste cuprinse între trei și 18 ani mai puține decât în 2022.
Se preconizează că populația respectivă va scădea cu 3,5% în total. Cele mai mari scăderi sunt proiectate în Italia, cu 13%, Grecia, cu 12% și Spania, cu 11%. Germania, în schimb, se așteaptă să înregistreze o creștere de 9%.
Populația școlară în scădere a Europei ar putea crea spațiu pentru a investi mai mult în fiecare elev. Potrivit Comisiei, dacă bugetele totale ale școlilor ar ține pasul cu inflația anuală de 2%, cheltuielile per elev ar crește în medie cu 19% până în 2030.
Raportul Comisiei susține că îmbunătățirea competențelor de bază ar sprijini productivitatea, inovarea și creșterea economică. Acesta citează estimări care sugerează că PIB-ul țărilor europene ar putea fi cu 8% până la 10% mai mare decât cel prevăzut în prezent până în 2030, dacă mai mulți oameni ar atinge un nivel suficient de competențe de bază.
Conform raportului, clasele mai mici, predarea mai personalizată, programele școlare modernizate, îmbunătățirea formării profesorilor și a condițiilor de muncă, precum și o mai bună utilizare a tehnologiei ar putea deschide calea pentru acest lucru.
Cu toate acestea, comparațiile între țări sugerează că succesul va depinde nu doar de cât cheltuiesc guvernele, ci și de direcția în care merg banii și de dacă aceștia îmbunătățesc învățarea.