Descoperire fără precedent: O plantă care „crește” cristale din metale rare
Publicat acum 1 ora si 28 minute
Déjà vu nu este o eroare de memorie, ci un mecanism complex al creierului. Cercetătorii arată că această experiență, trăită de majoritatea oamenilor, spune multe despre modul în care funcționează regiunile frontale ale creierului și chiar despre starea generală de sănătate mintală, scrie BBC Science Focus.
Mulți oameni descriu déjà vu ca pe o senzație stranie, aceea că au mai trăit un moment prezent. Dar, potrivit neurologilor, fenomenul este mult mai mult decât atât.
Dr. Akira O’Connor, lector în psihologie la Universitatea St. Andrews, explică:
„Déjà vu este, de fapt, un conflict între senzația de familiaritate și conștientizarea faptului că această familiaritate este incorectă. Ceea ce îl face unic este conștientizarea că ești păcălit de propria memorie.”
Cum funcționează creierul în timpul unui déjà vu
Deși 60% dintre oameni raportează că au simțit déjà vu, cercetările arată că acesta nu semnalează un creier bolnav. Dimpotrivă – este un semn că regiunile cerebrale responsabile cu „verificarea faptelor” funcționează bine.
„Pentru majoritatea oamenilor, déjà vu este un lucru pozitiv. Creierul frontal încearcă să corecteze o amintire greșită. Memoria este inevitabil „murdară”, pentru că implică miliarde de neuroni”, spune O’Connor.
Teoriile actuale sugerează că fenomenul apare atunci când lobul temporal trimite semnale de „familiaritate” către lobii frontali, care verifică apoi dacă acestea sunt reale. Dacă memoria nu se confirmă, apare senzația de déjà vu.
Cine este mai predispus să trăiască fenomenul
O’Connor estimează că o persoană sănătoasă trăiește un episod de déjà vu pe lună, în medie. Însă oboseala, stresul și chiar substanțele care stimulează dopamina pot crește frecvența.
„Dopamina este implicată în senzația de familiaritate. Nu e de mirare că unele medicamente sau droguri recreaționale cresc frecvența raportată a acestor episoade”, afirmă cercetătorul.
De asemenea, vârsta joacă un rol. Tinerii experimentează mai des fenomenul, pentru că au o activitate neuronală mai intensă și un lob frontal „vigilent”. Odată cu înaintarea în vârstă, episoadele devin mai rare, pentru că scade capacitatea creierului de a observa erorile.
Când déjà vu devine semn de boală
În forme rare, senzația poate deveni persistentă. Un bărbat din Finlanda a trăit déjà vu constant după ce a luat un amestec de medicamente pentru gripă care stimulau excesiv dopamina.
Mai grav, pacienții cu déjà vécu – fenomenul „deja trăit” – au impresia că nimic nu este nou. Unii refuză să mai urmărească televizorul, convinși că toate episoadele sunt reluări. Acest simptom este întâlnit adesea la pacienții cu demență și poate fi un semn al agravării bolii.
La polul opus se află jamais vu („niciodată văzut”), senzația de a nu recunoaște ceva familiar. Apare mai rar decât déjà vu și este asociat cu oboseala sau cu tulburări de memorie. În experimente de laborator, participanții care au repetat un cuvânt simplu („ușă”) de zeci de ori au ajuns să se îndoiască dacă acesta este real sau scris corect.