Cea de-a 83-a ediţie a Festivalului de Film de la Veneţia a debutat miercuri cu acordarea unui premiu pentru întreaga carieră actorului George Clooney şi cu o listă de participanţi ce include unele dintre cele mai mari nume din lumea cinematografiei.
Vedeta de la Hollywood, în vârstă de 65 de ani, a primit Leul de Aur pentru întreaga carieră în cadrul ceremoniei de deschidere. Actriţa Laura Dern a ţinut discursul omagial. George Clooney şi Laura Dern au jucat împreună în "Jay Kelly", care a avut premiera la Veneţia anul trecut.
Miercuri seară, pe covorul roșu din fața hotelului Excelsior, vedete precum George Clooney și soția lui, Amal, modelul Alessandra Ambrosio, actrițe precum Laura Dern și Maggie Gyllenhaal, au reținut atenția fotografilor.
› Vezi galeria foto ‹
George Clooney a vorbit despre îmbătrânire şi "kakistocraţia" din SUA
Actorul american George Clooney a vorbit despre îmbătrânire şi a criticat situaţia politică din Statele Unite, descriind această ţară ca pe o "kakistocraţie", miercuri, cu puţin timp înainte de deschiderea oficială a celei de-a 83-a ediţii a Festivalului de Film de la Veneţia, informează DPA.
Starul american a folosit cuvântul "kakistocraţie", un termen relativ puţin cunoscut, care înseamnă un sistem de guvernare condus de către cei mai incompetenţi sau mai puţin calificaţi oameni (opusul unei meritocraţii - unde conduc cei mai capabili - şi al unei aristocraţii - unde conduc elitele, n.red.).
"Am 65 de ani. Totul este învăluit în melancolie. Literalmente: te speli pe dinţi şi îţi spui: 'Vai, dinţii mei arătau mult mai bine înainte'", a declarat el în faţa jurnaliştilor.
El a vorbit totodată animat de un sentiment de recunoştinţă despre viaţa pe care o duce alături de soţia sa, avocata pentru drepturile omului Amal Clooney, şi gemenii lor în vârstă de nouă ani, înainte să-şi îndrepte discursul spre politica din Statele Unite.
George Clooney, care se declară un simpatizant al Partidului Democrat, a declarat: "Sunt întotdeauna foarte optimist în privinţa lucrurilor".
"Trecem acum printr-un moment nefericit - şi asta e puţin spus. Însă cred cu tărie că vom depăşi toate acestea. Sunt suficient de bătrân încât să fi trăit anul 1968 în Statele Unite, când fiecare oraş din ţară a fost cuprins de flăcări şi i-am pierdut pe Martin Luther King şi pe Bobby Kennedy în acelaşi an. Era o violenţă extremă. Capitala noastră era înconjurată de tancuri. Am mai trecut prin timpuri grele, iar acesta este unul dintre ele", a adăugat el.
George Clooney a mai spus că există un termen util pentru a desemna o ţară guvernată de cei mai puţin calificaţi oameni: "kakistocraţie".
"Cred că poate avem de-a face cu o kakistocraţie în acest moment, dar vom trece peste asta. Vom avea alegeri în noiembrie, care ar trebui să acţioneze ca un mecanism de echilibru, iar apoi, în 2028, dacă avem noroc, vom reveni la o oarecare normalitate", a adăugat starul american.
George Clooney urmează să primească Leul de Aur pentru întreaga carieră în cadrul ceremoniei de deschidere, programată pentru ora locală 19:00 (17:00 GMT). Actriţa Laura Dern va susţine discursul de omagiere. Cei doi au jucat împreună în filmul "Jay Kelly", care a avut premiera la Veneţia anul trecut.
Tabloide, prădători sexuali şi Ziua Apocalipsei
Lungmetrajul "Ink", regizat de Danny Boyle, a fost selectat pentru a deschide festivalul din acest an. Regizorul britanic Danny Boyle este cunoscut pentru producţii cinematografice precum "Trainspotting" şi "Slumdog Millionaire".
Filmul "Ink" prezintă modul în care Rupert Murdoch şi Larry Lamb au transformat The Sun într-o forţă a jurnalismului britanic de tip tabloid. "Ink" este unul dintre cele 21 de filme care vor concura în acest an pentru trofeul suprem al Mostrei de la Veneţia, Leul de Aur.
Printre cele mai aşteptate filme din competiţia din 2026 se află şi "Primetime", cu actorul Robert Pattinson distribuit în rolul jurnalistului din viaţa reală Chris Hansen. Emisiunea de tip reality-show prezentată de acesta, intitulată "To Catch a Predator" şi difuzată de postul american NBC, folosea camere de filmat ascunse pentru a-i confrunta pe suspecţii de infracţiuni sexuale, transformând acele întâlniri în secvenţe de televiziune foarte controversate.
Penelope Cruz şi Javier Bardem interpretează un cuplu căsătorit în "Bunker", un film despre un arhitect angajat de un miliardar din industria noilor tehnologii pentru a construi un refugiu sub pământ pentru a supravieţui Apocalipsei.
Pe parcursul celor 11 zile ale festivalului, fraţii Liam şi Noel Gallagher sunt aşteptaţi şi ei la Veneţia pentru a asista la premiera documentarului despre reunirea trupei Oasis, intitulat "Don't Look Back in Anger".
Situaţia din Fâşia Gaza va fi reflectată şi ea la Veneţia prin intermediul documentarului "Naza", realizat de doi dintre cineaştii care au regizat documentarul premiat cu Oscar "No Other Land".
Actriţa Maggie Gyllenhaal prezidează juriul competiţiei oficiale din acest an. În 2025, regizorul american Jim Jarmush a triumfat la Festivalul de la Veneţia, după ce lungmetrajul său "Father Mother Sister Brother" a câştigat Leul de Aur pentru cel mai bun film.
Lungmetrajul 'Eu contez', regizat de Alina Şerban, în competiţie la Festivalul de Film de la Veneţia
România va fi prezentă la cea de-a 83-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Veneţia cu lungmetrajul "Eu contez", scris şi regizat de Alina Şerban.
Potrivit unui comunicat al ICR transmis miercuri AGERPRES, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia susţine participarea României la cea de-a 83-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Veneţia, cu lungmetrajul "Eu contez", scris şi regizat de Alina Şerban, o coproducţie România (microFILM), Germania (2Pilots Filmproduction) şi Belgia (Frakas Productions, Lemming Film).
Proiecţia oficială a filmului va avea loc marţi, 8 septembrie, ora 21:00, în Sala Giardino.
Filmul "Eu contez" a fost selectat în cadrul competiţiei Venice Spotlight, care reuneşte în acest an opt lungmetraje.
Concepută pentru producţii adresate publicului larg, secţiunea este dedicată filmelor caracterizate prin inovaţie şi creativitate, care propun o relaţie originală cu acesta.
Filmul concurează pentru două distincţii: Premiul Publicului oferit de Armani Beauty şi Premiul Luigi De Laurentiis pentru Cel Mai Bun Debut, acordat de un juriu internaţional, precizează ICR.
Selecţia în cadrul Venice Spotlight marchează revenirea Alinei Şerban la Festivalul Internaţional de Film de la Veneţia, unde, în 2023, a fost prezentă în competiţia Orizzonti cu lungmetrajul "Housekeeping for Beginners", regizat de Goran Stolevski. Anul acesta, artista revine în festival în calitate de regizoare, cu lungmetrajul său de debut - "Eu contez".
Prezenţa sa reprezintă un moment important pentru cinematografia românească, Alina Şerban fiind prima regizoare romă din România care îşi prezintă un lungmetraj în cadrul acestei competiţii, arată sursa citată.
Vorbit în limbile română şi romani, lungmetrajul este rezultatul unui proces de cercetare artistică desfăşurat pe parcursul a peste patru ani, în colaborare cu tineri din sistemul de protecţie socială, implicaţi în proiecte documentare şi spectacole de teatru. Filmul îmbină experienţa personală a regizoarei cu experienţele acestor tineri, construind un univers cinematografic inspirat din realităţi sociale şi personale, se menţionează în comunicat.
"Vedem foarte rar personaje rome care trăiesc experienţe umane complexe, dincolo de stereotipuri. Iar poveştile despre ce înseamnă să fii fată, romă şi să fii în sistemul de protecţie a copilului sunt aproape inexistente. Prin 'Eu contez' mi-am dorit să construiesc o punte către o înţelegere mai profundă a acestor experienţe şi să spun, înainte de toate, o poveste despre umanitate. Faptul că acest film îşi începe drumul la Veneţia înseamnă enorm pentru mine", a declarat Alina Şerban.
Din distribuţie fac parte Denisa Farcaş, Sorin Mihai, Angelina Pavel, Vanessa Dancea, Raisa Mihai, Alexandru Stancu, Alina Berzunţeanu şi Natalia Călin, alături de 16 copii şi tineri rezidenţi ai centrelor de plasament Casa Iosif şi Casa Sara, din cadrul Ansamblului Social Creştin Măgurele din Bucureşti.
Filmul este produs de Ada Solomon şi Carla Fotea. Echipa artistică şi tehnică îi include pe Nona Cătuşanu (imagine), Letiţia Ştefănescu (montaj), Andreea Popa (scenografie), Dana Anghel (costume) şi Vlaicu Golcea (muzică), Quentin Jacques, Lise Bouchez, Jean Stephane Garbe (sunet).
Maggie Gyllenhaal, preşedinta juriului, consideră că regizoarele se confruntă cu bariere "sistemice"
Preşedinta juriului Festivalului de Film de la Veneţia, Maggie Gyllenhaal, a declarat miercuri că cinematografia este în mod inerent politică şi că femeile continuă să se confrunte cu obstacole sistemice în industria cinematografică, punând totodată sub semnul întrebării cine are dreptul să decidă ce poveşti sunt importante, informează Reuters.
În ziua de deschidere a Mostrei de la Veneţia 2026, Maggie Gyllenhaal a afirmat că filmele cultivă empatia într-o perioadă de frământări la nivel mondial şi a susţinut că cineastele întâmpină adeseori dificultăţi în obţinerea finanţărilor deoarece poveştile pe care ele doresc să le spună pe marile ecrane nu sunt considerate importante.
"Oare este posibil ca subiectele despre care femeile, având o experienţă de viaţă diferită, vor să facă filme să nu fie întotdeauna considerate o artă de înaltă valoare? Însă cine decide ce este valoros?", a declarat ea, după ce a fost întrebată despre numărul redus ale femeilor regizoare prezente în competiţia oficială de la Veneţia.
"Există o problemă sistemică", a adăugat ea.
Doar două dintre cele 21 de filme selectate în competiţia festivalului din acest an, care se va desfăşura în perioada 2-12 septembrie, sunt regizate sau coregizate de femei.
Preşedintele Mostrei de la Veneţia, Alberto Barbera, a respins însă criticile legate de selecţia filmelor, precizând că doar 24% dintre propunerile primite pentru ediţia din acest an au aparţinut unor regizoare, comparativ cu 30% anul trecut, şi a subliniat totodată responsabilitatea ce îi revine în a garanta calitatea programului festivalului.
Maggie Gyllenhaal şi-a început cariera ca actriţă înainte să debuteze ca regizoare cu filmul "The Lost Daughter" în 2021, o peliculă ce a avut premiera la Veneţia. Ea a declarat miercuri în faţa jurnaliştilor că se simte mai confortabil în spatele camerei de filmat, dar că, în tinereţe, nu a avut modele feminine în acest domeniu.
"Probabil că am fost dintotdeauna o regizoare. Însă, pe atunci, nu vedeam pe nimeni în jurul meu care să fie femeie şi să facă asta", a adăugat ea.
De asemenea, Maggie Gyllenhaal şi-a exprimat punctul de vedere în cadrul dezbaterii privind rolul cinematografiei în perioade marcate de război şi de tulburări sociale, în urma controversei apărute la Festivalul de Film de la Berlin din luna februarie 2026, când preşedintele juriului, Wim Wenders, a fost criticat după ce a afirmat că "cineaştii trebuie să stea departe de politică".
Maggie Gyllenhaal a respins ideea potrivit căreia filmele ar putea fi disociate de politică, susţinând că peliculele care înfăţişează cu onestitate vieţile oamenilor sunt "în mod fundamental şi inevitabil politice".
"Personal, nu cred că există vreun subiect sau vreun cineast care nu ar trebui să fie ascultat", a declarat ea, inclusiv atunci când este vorba despre "cei mai corupţi şi mai perverşi oameni".
Astfel de filme ar putea ajuta publicul să manifeste empatie şi să reflecteze asupra aspectelor mai întunecate ale naturii umane, a adăugat preşedinta juriului din acest an a Festivalului de la Veneţia.
Povestea mogulului de presă Rupert Murdoch, prezentată în deschiderea festivalului
Noul film al regizorului britanic Danny Boyle, "Ink", lansat miercuri în deschiderea Festivalului de Film de la Veneţia, examinează modul în care atacul lui Rupert Murdoch asupra establishmentului media britanic a fost iniţial primit ca o gură de aer proaspăt, înainte de a se transforma într-o poveste mult mai întunecată, transmite Reuters.
Filmul "Ink" a fost selectat pentru a deschide cea de-a 83-a ediţie a festivalului, oferindu-i lui Boyle o lansare de mare profil pentru un proiect despre care, în glumă, mulţi oameni au crezut iniţial că este despre tatuaje, mai degrabă decât despre industria media.
Filmul, adaptat după piesa de teatru a lui James Graham, prezintă achiziţia de către Murdoch a publicaţiei "The Sun" în 1969 şi transformarea industriei media britanice, odinioară modestă.
"A fost important pentru noi ca publicul să se simtă complice", a declarat Boyle reporterilor. "Am fost cu toţii complici în această călătorie de la bun început. Apoi, călătoria te duce într-un întuneric".
Boyle, din filmografia căruia fac parte producţii precum "Slumdog Millionaire" (premiat cu Oscar) sau thrillerul cu zombi "28 Days Later", a spus că Rupert Murdoch, pe atunci un tânăr proprietar de ziar australian care se lupta cu vechea ordine media din Marea Britanie, a injectat energie într-o societate rigidă.
"Nu l-am prezentat pe Rupert Murdoch ca pe un monstru, ceea ce, bineînţeles, mulţi oameni fac acum", le-a declarat Boyle reporterilor.
Filmul îl prezintă pe Murdoch confruntându-se cu establishment-ul englez şi cu sindicatele, sugerând în acelaşi timp că dezaprobă excesele ziarului său, inclusiv publicarea zilnică de fotografii cu modele topless.
Cu toate acestea, Boyle a spus că a fost atras de poveste nu în primul rând de Murdoch, interpretat de Guy Pearce, ci mai degrabă de Larry Lamb, redactorul ambiţios recrutat pentru a reface The Sun, care este interpretat de Jack O'Connell.
Filmul îşi propune să surprindă entuziasmul unei perioade în care dominaţia publicaţiilor de pe Fleet Street părea gata pentru un moment de turnură, înainte de a arăta cum această răsturnare a dus în cele din urmă la ascensiunea unui imperiu media global care a exercitat o influenţă politică exagerată.
Deşi acţiunea se petrece acum mai bine de o jumătate de secol, Boyle a spus că îşi doreşte ca filmul să dea sentimentul de contemporaneitate, reflectând preocupările moderne legate de puterea mass-media, informaţie şi adevăr.
"Jurnalismul este unul dintre marii piloni ai oricărei civilizaţii", a spus el, adăugând că progresele în inteligenţa artificială ar putea ameninţa rolul său tradiţional de organism de supraveghere.
"Pericolul este că giganţii tehnologici şi AI-ul lor vor putea înlocui jurnalismul", a spus el. "Va spune acel jurnalism bazat pe AI adevărul în faţa puterii care l-a creat? Va fi foarte, foarte greu".
Regizorul a reflectat, de asemenea, asupra moştenirii lui Murdoch ca proprietar de ziar într-o perioadă în care jurnalismul tipărit este în retragere. "Cerneala îi era în sânge. Era jurnalist. Era un om al tiparului. Iubea tipografia", a spus Boyle. "Sunt sigur că dispariţia industriei tipografice l-a adus la disperare".
Dramaturgul James Graham a spus că Murdoch i-a văzut piesa la Londra şi apoi la New York, sugerând că i-a plăcut. Încă nu a văzut filmul, dar Pearce a spus că a primit o susţinere neaşteptată din partea familiei Murdoch.
"Am avut nişte mesaje cu Elisabeth, fiica lui", a spus Pearce. "Şi ea mi-a spus: Tata e foarte fericit că îl joci tu", a declarat Guy Pearce.
Festivalul de Film de la Veneţia se desfăşoară de miercuri până pe 12 septembrie, cu 21 de filme care concurează pentru prestigiosul premiu Leul de Aur.