România încearcă să aducă mai multă apă la Centrala Nucleară de la Cernavodă, după ce debitul foarte scăzut al Dunării a dus la oprirea reactoarelor. Sorin Elisei, secretar de stat în Ministerul Energiei, a declarat sâmbătă, la Antena 3 CNN, că nu vede posibilă repornirea unei unități până la sfârșitul lunii august. În același timp, întrebat ce se va întâmpla cu facturile românilor, acesta a estimat pentru anul viitor o creștere de aproximativ 5%.
Autoritățile au decis o serie de intervenții de urgență pentru a crește cantitatea de apă care ajunge la sistemele de răcire ale centralei. Printre acestea se numără eliberarea suplimentară de apă din acumulările Hidroelectrica de pe Olt, lucrări pe Dunărea Veche și intervenții la care participă inclusiv specialiști și scafandri militari.
„Ministerul Apărării susține lucrările prin echipe de scafandri și prin măsurători care să arate și să certifice intervențiile care se fac pe Dunărea Veche pentru creșterea debitului pentru centrala nucleară de la Cernavodă”, a explicat Sorin Elisei la Antena 3 CNN.
El a arătat că intervențiile făcute până acum au adus un debit suplimentar, însă efectul nu a fost cel estimat inițial, din cauza debitului în continuare foarte scăzut al Dunării și a condițiilor de pe Dunărea Veche.
„Un debit suplimentar s-a asigurat, dar, în condițiile în care în continuare Dunărea are un debit scăzut, n-a asigurat circulația acelui debit suplimentar pe care îl prognozam inițial. Revenim, facem în continuare preventiv lucrări punctuale, convenite cu specialiști de la Apele Române, de la Administrația Fluvială a Dunării de Jos, Canalul Dunăre-Marea Neagră”, a spus secretarul de stat.
Hidroelectrica eliberează încă 50 de metri cubi de apă pe secundă
Una dintre măsurile deja puse în aplicare este suplimentarea debitului cu apă din acumulările de pe râul Olt.
„Din perspectiva Ministerului Energiei, ceea ce s-a trasat acolo, vizavi de Hidroelectrica, asigurăm în acest moment un debit suplimentar de 50 m³/s. Deja de pe acumulare, pe partea de Izbiceni de pe Olt, există o destocare, o uzinare de apă și asigurăm acest debit suplimentar”, a explicat Elisei.
CNSU a stabilit ca această cantitate suplimentară să fie eliberată timp de cinci zile. În paralel, sunt pregătite lucrări de dragare și construirea unui epiu pe Dunărea Veche, care să direcționeze mai multă apă spre Canalul Dunăre-Marea Neagră și, implicit, spre priza de apă a centralei.
Cu toate acestea, Sorin Elisei nu se așteaptă ca situația să permită repornirea rapidă a centralei.
„E o combinație de factori. Înțelegem că există un debit crescut venit din Germania și Austria și Ungaria, există un efect de propagare, discutăm de câteva zile. Până la sfârșitul lunii august eu nu văd un nivel în bazinul de retenție care să permită repornirea unei unități”, a declarat secretarul de stat.
El a precizat că scopul intervențiilor este, înainte de toate, ca apa disponibilă să poată ajunge efectiv la centrală.
Există riscul ca România să rămână fără energie?
Problemele de la Cernavodă vin într-un moment în care România se bazează și pe importuri de energie. În plus, Bulgaria a anunțat o posibilă reducere de 120 MW la centrala nucleară Kozlodui.
Sorin Elisei spune însă că o asemenea reducere nu ar pune în pericol alimentarea României.
„Una e chestiunea de preț, alta este chestiunea de cantitate. (...) A existat un anunț al colegilor din Bulgaria vizavi de reducerea cu 120 de megawați din 2.000 de megawați a centralei de la Kozlodui. Așteptăm să vedem materializarea acestei reduceri și, dacă ea s-ar întâmpla, ar fi, cred, 5% din puterea instalată. Nu vorbim de un risc de nealimentare”, a spus acesta.
El a explicat și că nu toată energia care intră în România din Bulgaria este consumată aici, o parte fiind transportată mai departe spre Ungaria.
„Nu tot importul din Bulgaria este destinat României. Parte din importurile din Bulgaria pleacă și în Ungaria, tranzitează România și se duc în Ungaria. În mod real, la noi rămân undeva în jur de 2.000 sau sub 2.000 de megawați, în funcție de fiecare interval”, a explicat Elisei.
Întrebat direct care sunt șansele ca România să ajungă la blackout, răspunsul secretarului de stat a fost categoric: „Zero la sută.”
Facturi cu 5% mai mari anul viitor
În ceea ce privește prețurile plătite de populație, Sorin Elisei spune că imaginea va deveni mai clară spre sfârșitul anului, când sunt renegociate multe dintre contractele de furnizare.
„Trebuie să așteptăm să vedem lunile octombrie, noiembrie și decembrie. În mod tradițional, contractele de furnizare se renegociază în trimestrul patru al unui an”, a spus el.
Pentru anul viitor, însă, secretarul de stat estimează deja o scumpire.
„În acest moment, pronosticul pe care îl dau eu este o creștere de 5% față de anul acesta”, a declarat Sorin Elisei.