Isobel, o fată de 13 ani, a avut nevoie de nici cinci minute ca să păcălească ceea ce autoritățile australiene au numit „cea mai avansată interdicție din lume” privind accesul copiilor la rețelele sociale.
Snapchat, una dintre cele zece platforme vizate de lege, îi trimisese o notificare în care o avertiza că va fi blocată dacă nu dovedește că are peste 16 ani.
„Am pus în fața camerei o poză cu mama și m-a lăsat imediat să trec. Mi-a mulțumit că mi-am verificat vârsta”, povestește ea. „Am auzit că cineva a folosit chiar fața lui Beyonce”, spune râzând.
După ce i-a scris mamei sale, Mel, că a trecut testul, reacția acesteia a fost pe măsură: „Exact asta mă așteptam să se întâmple”, spune femeia. Ea o lăsase pe Isobel să folosească TikTok și Snapchat strict supravegheată, sperând că noile reguli ar fi ajutat părinții să își protejeze copiii de pericolele din online. Dar acum, speranța începe să se clatine.
Tot mai mulți experți, ba chiar și copiii, atrag atenția că politica, urmărită cu interes în toată lumea, este greu de aplicat, poate fi ocolită ușor și ar putea avea consecințe nedorite, scrie BBC.
Temerile merg de la eficiența tehnologiei folosite pentru verificarea vârstei, până la riscul ca minorii vulnerabili să fie împinși spre colțuri întunecate și nereglementate ale internetului.
Iar întrebarea care răsună atât la Canberra, cât și în familii și în board-urile companiilor tech este simplă: va funcționa, de fapt, toată această interdicție?
Părinții sunt îngroziți de ce se întâmplă cu copiii lor online
Puțini australieni cred că platformele sociale fac suficient pentru protejarea copiilor. Iar justificările companiilor sunt primite cu ostilitate.
Campania pentru ridicarea vârstei minime de acces nu a apărut din senin. Cazuri dramatice, precum cel al unei adolescente care s-a sinucis după luni de hărțuire online, au alimentat presiunea publică.
Deși o parte dintre specialiști avertizau că interdicția nu este soluția, politicienii au mers înainte. În noiembrie 2024, premierul a anunțat legea: platformele vor trebui să verifice că utilizatorii au cel puțin 16 ani sau riscă amenzi uriașe.
Susținătorii spuneau că astfel copiii vor fi mai puțin expuși la algoritmi toxici, la pornografie, violență, dezinformare și cyberbullying. Criticii observau însă că guvernul nu a explicat cum va fi aplicată interdicția.
Cum se va face asta, deci?
La un an de la adoptare și la doar câteva zile de intrarea în vigoare, rămân multe semne de întrebare.
Un studiu finanțat de guvern a analizat metodele de verificare a vârstei. Concluzia: sunt posibile, dar niciuna nu este infailibilă. Cele mai sigure implică acte de identitate, însă utilizatorii nu vor să trimită documente personale către companii pe care nu le consideră demne de încredere. Alte metode, precum analiza activității online sau scanarea feței, greșesc frecvent tocmai în jurul vârstei de 16 ani.
Între timp, adolescenții au pornit propriile „tutoriale” pe rețelele sociale: folosirea emailului părinților, migrarea către aplicații nereglementate sau utilizarea VPN-urilor. În unele teste, un simplu costum de Halloween a păcălit recunoașterea facială.
Platformele recunosc că sistemele pot fi păcălite. „Aceasta este una dintre provocările tehnice”, admite un purtător de cuvânt al Snapchat.
Va reduce interdicția riscurile pentru copii?
Chiar dacă ar funcționa tehnic, mulți se întreabă dacă este o idee bună.
Criticii avertizează că interdicția îi poate împinge pe copii către zone mult mai riscante: chat-uri anonime, platforme obscure, site-uri care nu au niciun fel de moderare.
Copiii pot naviga pe unele aplicații și fără cont, ceea ce înseamnă conținut nefiltrat și reclame agresive. Iar marile platforme, cu toate problemele lor, moderează totuși mai eficient decât cele mici.
Există și adolescenți pentru care social media este o sursă de sprijin și comunitate, în special cei din mediul rural, cei LGBTQ+ sau cei cu dificultăți de integrare.
Foști responsabili guvernamentali în domeniul protecției copilului avertizează că autoritățile nu au explicat cum îi vor ajuta pe acești tineri.
Mulți specialiști cred că accentul ar trebui pus pe reglementarea algoritmilor, reducerea expunerii la conținut dăunător și educarea copiilor pentru a naviga în siguranță online, nu pe interdicții totale.
„Este o muncă pentru a salva o generație”
Guvernul recunoaște că nu va fi o tranziție elegantă. „Reformele mari sunt întotdeauna dezordonate la început”, spune ministrul Comunicațiilor.
Oficialii susțin că scopul nu este un control perfect, ci crearea unei noi norme sociale: ideea că accesul copiilor mici la rețele trebuie limitat.
Criticii rămân sceptici, dar autoritățile insistă că este doar primul pas, iar următorul va fi impunerea unei obligații legale pentru platforme de a preveni „răul previzibil”.
„Este o muncă pentru a salva o generație”, spune ministrul. „Merită efortul”.