Cincizeci și unu. Femeile pe care România nu le-a putut salva. Multe au murit cu ordinele de protecție în mână

51. Cincizeci și unu. Nu e doar un număr. Și nici o listă cu simple date. Sunt 51 de femei – mame, fiice, surori, prietene – ucise anul acesta, în România. În medie, o femeie pe săptămână. Cazul tinerei din Teleorman, ucisă chiar de ziua ei, de față cu copilul de doi ani, a redeschis, din păcate, aceeași dezbatere despre care tot vorbim despre ceva vreme, dar fără mari rezultate: cine protejează femeile? Ce înseamnă, de fapt, femicid? Și de ce sistemul încă se poticnește exact acolo unde ar trebui să funcționeze fără fisuri – la prevenție, monitorizare, intervenție?

Ce este femicidul?

Femicidul nu înseamnă doar uciderea unei femei. Înseamnă uciderea ei pentru că este femeie. Adică pentru că a îndrăznit să plece, să spună „nu”, să ceară divorțul sau să trăiască liber. Este forma extremă a violenței de gen, acolo unde controlul, posesivitatea și ura devin letale. În România, legea nu folosește termenul „femicid”, dar faptele sunt aceleași: femei ucise de parteneri, de foști soți, de fii sau de bărbați care au crezut că au drept de viață și de moarte asupra lor.

Fără un registru oficial, Centrul FILIA a încercat să contureze harta femicidului din România din fragmentele de date pe care le-au găsit de-a lungul acestui an.

11 ianuarie 2025. Brăila – O femeie a fost ucisă de soț. Acesta a sugrumat-o, apoi s-a automutilat grav cu un cuțit. Victima a fost găsită de fiul de 24 de an.

12 ianuarie 2025, Bragadiru – Marina, în vârstă de 35 de ani, a fost descoperită în stare de putrefacție într-un depozit de pe Șoseaua de Centură. Femeia a fost lovită la nivelul capului și avea mai multe fracturi de boltă și bază craniană. Legiștii au stabilit că ea fusese omorâtă cu trei-patru săptămâni înainte de a fi descoperită. Suspect în acest caz este un cetățean egiptean. În spațiul public au apărut articole și comentarii de blamare a acesteia, pe motiv că era prostituată.

12 ianuarie 2025, Tarcea, Bihor – O femeie de 63 de ani a fost violată și ucisă cu cuțitul. Și fiul de 27 de ani a fost omorât de un bărbat recidivist, condamnat pentru infracțiuni sexuale. Cei doi au fost găsiți de soțul fiicei.

14 ianuarie 2025, Campina, Prahova - O femeie de 33 de ani, mamă a doi copii, a fost ucisă de partenerul de viață cu 26 de lovituri de cuțit. Ea avea ordin de protecție împotriva lui, iar el purta brățară electronică de monitorizare. Victima și-a uitat dispozitivul acasă.

21 ianuarie 2025, Băița, Maramureș – O femeie de 69 de ani a fost ucisă acasă la ea. Suspectul în acest caz este partenerul ei, în vârstă de 64 de ani.

26 ianuarie 2025, Mihai Bravu, Giurgiu – Alina avea 33 de ani. A fost omorâtă în bătaie de soț.

27 ianuarie 2025, Roman, Neamț – O femeie de 32 de ani a murit după ce a fost aruncată de la etajul 4 de un bărbat de 66 de ani. Femeia era din Constanța, prostituată, iar el era proxenet.

9 februarie 2025, Izbiceni, Olt – O femeie de 54 de ani a fost ucisă de fiul ei de 31 de ani. Viața lor împreună avea un istoric de violență, femeia având în trecut și ordin de protecție împotriva criminalului.

8 februarie 2025, Cristuru Secuiesc, Harghita – O femeie a fost înjunghiată de partenerul în vârstă de 57 de ani.

9 februarie 2025, Sectorul 1, București – O femeie de 28 de ani a fost ucisă de partenerul ei, de aceeași vârstă. Cei doi aveau un copil de doi ani.

11 februarie 2025, București – Anastasia, o ucraineancă în vârstă de 27 de ani, a fost ucisă în apartament de partenerul său ucrainean. Acesta a încercat să se sinucidă ulterior la metrou.

22 februarie 2025, Vaslui – O femeie de 49 de ani a fost ucisă de partener cu barda.

26 februarie 2025, Buzău – O femeie a fost ucisă de fiul ei, pe motiv că nu i-a dat casa. Acesta a stropit-o cu benzină și i-a dat foc.

26 februarie 2025, Iași – O femeie de 71 de ani a fost ucisă în bătaie de fiica ei de 40 de ani.

27 februarie 2025, Vizurești, Dâmbovița -  O femeie de 24 de ani a fost ucisă în bătaie de partenerul de 47 de ani.

6 martie 2025, Băleni, Galați – O femeie de 80 de ani a fost tâlhărită și ucisă de un bărbat de 21 de ani.

9 martie 2025, Sighetul Marmației, Maramureș – O femeie de 49 de ani a fost ucisă de soțul de 52 de ani. Ambii au lucrat la Poliția de Frontieră și aveau 3 copii majori. Agresorul s-a sinucis.

12 martie 2025, Coșlegi, Prahova – O femeie de 46 de ani, mamă a trei copii, dintre care unul minor, a fost omorâtă în bătaie de soș.  Mama victimei a încercat să o salveze, vecinii au auzit țipete. Ea ceruse divorțul, el era recidivist și anunțase în sat înainte că o va ucide.

15 martie 2025, Murgeni, Vaslui – O femeie 56 de ani a fost decapitată de fiul de 26 de ani, cu probleme psihice.

18 martie 2025, Onești, Bacău – O femeie de 57 de ani a fost ucisă cu cuțitul de fiul de 26 de ani, cu probleme psihice. Acesta a încercat să se sinucidă.

26 martie 2025, Slatina, Olt – O femeie de 55 de ani a fost înjunghiată de un bărbat de 36 de ani, care a intrat în curtea casei. Fiul victimei începuse o relație cu iubita agresorului.

28 martie 2025, Năeni, Buzău - Nicoleta, 27 de ani, a fost găsită carbonizată în mașină, alături de soț. Se aflau în divorț. A venit să își viziteze băiatul, care era la tată. Mașina era încuiată pe dinăuntru, așa că polițiștii au mers pe ipoteza omorului, urmat de sinucidere.

31 martie 2025, Baldovinești, Brăila - Marilena, 46 de ani, mamă a doi copii, a fost omorâtă de un bărbat de 49 de ani, pe care îl cunoscuse pe internet. S-au cunoscut online iar el, după o relație de 6 luni, a înjunghiat-o din gelozie.

4 aprilie 2025, Nehoiu, Buzău – O femeie a murit după ce în 21 martie a fost bătută de soțul care se știa că este violent.

8 aprilie, 2025, Vladimir, Gorj – O femeie de 52 de ani a murit incendiată, după ce soțul, în vârstă de 57 de ani, a turnat benzină pe ea și i-a dat foc.

14 aprilie 2025, Iași - Daniela, în vârtsă de 47 de ani, a fost lovită cu un ciocan și apoi incendiată de fostul soț care ieșise din închisoare și care o amenința cu moartea de acolo. Au doi copii, un băiat adolescent.

14 aprilie 2025, Sarasău, Maramureș – O femeie de 56 de ani a fost ucisă în bătaie de un vecin de 61 de ani. Îl vizita, iar acesta a acuzat-o că i-a luat bani. 

20 aprilie 2025, Cuza Vodă, Constanța – O femeie de 27 de ani a fost înjunghiată de partenerul ei de 32 de ani, în zona gâtului, pentru că îi suna telefonul des. De față la crimă au fost cei 3 copii, cu vârste între 8 și 13 ani.

27 aprilie 2025, Oradea – O femeie 52 de ani a murit după ce a fost ținută întinsă pe șine de tren cu forța de cumnat, cu care ar fi avut o relație.

31 mai 2025, Cosmopolis, Ilfov – Teodora, de 23 de ani, a murit după ce a fost fost împușcată de fostul abuzator, în vârstă de 49 de ani. Era însărcinată și, la momentul crimei, era de mână cu fetița de 3 ani.

17 iunie 2025, Lipănești, Prahova - Andreea, în vârstă de 22 ani, a fost omorâtă cu toporul de fostul partener, de 37 de ani, în stradă, de față cu mama și cei 3 copii. Era însărcinată.

29 iunie 2025, Tudor Vladimirescu, Brăila – O femeie de 48 de ani a fost omorâtă în bătaie de soț. Acesta era fost consilier local.

8 iulie 2025, Miheșu de Câmpie, Mureș – Anda, în vârstă de 23 de ani, a fost bătută, lovită cu toporul și incendiată de Emil Gânj, 37 de ani. Acesta era recidivist, pentru omor, și a încălcat ordinul de protecție. Pe numele lui era un mandat de arestare, care nu a fost înregistrat în sistem vreme de un an. Femeia avea un copil de șase ani, iar bărbatul nici la ora aceasta nu a fost găsit de polițiști.

10 iulie 2025, Voivozi, Bihor – O femeie de 58 de ani a fost bătută și strangulată de partenerul de 50 de ani, pentru că încerca să se despartă de el.

10 iulie 2025, Hunedoara – Adriana, în vârstă de 25 de ani, a fost ucisă în bătaie de soțul de 30 de ani. Avea doi copii mici.

24 iulie 2025, Gorj – O femeie de 62 de ani din Târgu Jiu a fost ucisă de nepotul ei, în vârstă de 15 ani, pentru bani.

6 august 2025, Chișineu-Criș, Arad - Romina, în vârstă de 28 de ani, a fost târâtă cu mașina de fostul partener, 35 de ani, și ucisă. Avea două fiice de 7 și 13 ani.

13 august 2025, Brad, Hunedoara – O femeie, în jur de 90 de ani, a fost ucisă de un bărbat în domiciliul ei.

14 august 2025, Mogoșoaia, Ilfov – O femeie de 76 de ani a fost ucisă cu cuțitul de un tânăr de 25 de ani. Femeia închiriase spațiul în care locuia de la părinții agresorului.

19 august 2025, Topraisar, Constanța – O femeie de 45 de ani a fost ucisă cu toporul de partenerul în vârstă de 51 de ani. Era mamă a 4 copii cu vârste între 4 și 9 ani.

22 august 2025, Craiova, Dolj – Silvana, în vârstă de 44 de ani, a fost înjunghiată de soțul de 45 de ani, de față cu fetița de 11 ani. După crimă, acesta s-a aruncat de la etaj și a decedat.

26 august 2025, Iași – O femeie de 51 de ani, bolnavă de cancer, a fost ucisă în bătaie de fostul soț. Acesta a fugit din țară.

30 august 2025, Măguri Răcătău, Cluj – O femeie, de 32 de ani,  a fost ucisă de soțul de 37 de ani, cu cuțitul. Soțul s-a sinucis mai apoi, aruncându-se în lacul Tarnița. Cei doi aveau o fiică de patru ani, iar femeia intentase divorț.

3 septembrie 2025, Baba Ana, Prahova -O femeie de 57 de ani a fost bătută și călcată cu mașina de partenerul de  53 de ani și lăsată să agonizeze. A murit după câteva zile la spital.

22 septembrie 2025, Mihăilești, Giurgiu – O femeie de 41 de ani a fost înjunghiată de soț. Ea intentase divorț, iar în urmă cu doi ani ceruse ordin de protecție.

30 septembrie 2025, Spiridonești, Neamț – O femeie de 23 de ani a fost înjunghiată de soțul de 32 de ani. Mama victimei ucise a fost înjunghiată și ea, și a fost internată în stare gravă la spital. Agresorul a încercat să se sinucidă.

15 octombrie 2025, Vulcan, Brașov – O femeia de 30 de ani a fost înjunghiată de partenerul de 40 de ani, noaptea, în locuință. Femeia avea 3 fete (două din relația anterioară, 8 și 10 ani) și o fetiță cu partenerul actual, care are 3 ani și a fost de față în momentul crimei.

17 octombrie 2025 – București, Ilfov: o femeie a fost ucisă într-o zonă de pădure de la marginea Capitalei; anchetatorii spun că fapta a fost comisă de iubitul fiicei victimei, la instigarea acesteia (14 ani).

20 octombrie 2025, județul Dolj – O femeie de 39 de ani a fost ucisă de soțul său, iar acesta s-a sinucis ulterior. Trupul femeii a fost aruncat într-o fântână, iar crima a fost descoperită de unul dintre copiii lor.​

30 octombrie, județul Bacău - Un bărbat de 72 de ani și-a înjunghiat mortal soția, iar apoi a încercat să se sinucidă. A murit mai târziu, pe patul de spital.

8 noiembrie, Teleorman - Cea mai recentă victimă este Mihaela, o femeie de 25 de ani din Teleorman, ucisă de fostul soț în fața bisericii, de ziua ei. Femeia era mamă a trei copii și avea ordin de protecție împotriva agresorului.

 Femicidul nu e „o dramă de cuplu”. E finalul unei violențe de gen tolerată social, administrată instituțional cu dublă măsură și tradusă, prea des, în necrolog.

Ce văd din teren specialiștii care lucrează cu victimele

Dacă vorbești cu victimele, imaginea e aceeași: frica de neputința autorităților, teama de a fi judecată, lipsa de servicii reale în localitățile mici și, peste toate, prejudecățile societății.

„Noi am realizat un studiu reprezentativ național al Centrului FILIA privind violența de gen, iar printre obstacolele identificate se numără teama că autoritățile nu le pot proteja cu adevărat, teama că vor fi judecate și frica foarte mare pentru viața lor și a copiilor. Din cazurile de femicid pe care le-am văzut anul acesta în spațiul public, observăm și multe prejudecăți în rândul autorităților, care, de multe ori, au tendința să blameze victimele: că au stat prea mult în relație, că nu au făcut suficiente demersuri, că nu au acceptat brățara de monitorizare”, a declarat, pentru Antena 3.ro, Andreea Bragă, expertă în violență de gen la Centrul FILIA.

Ea vorbește și despre rupturile din sistem.

„Însă e important să ne uităm la ceea ce există, la nivel național, în termeni de resurse umane și materiale – la firul ierbii. E o diferență foarte mare între orașele mari și zonele rurale sau orașele mici, unde sunt mult mai puține servicii destinate victimelor adulte ale violenței domestice, care să le ofere consiliere psihologică, informare corectă asupra drepturilor pe care le au, care să creeze o rețea de intervenție coordonată și să ofere suport real. Nu este general valabil, desigur, însă e clar că nu au existat investiții structurale și suficiente pentru a forma oamenii, pentru a deconstrui prejudecăți despre victime și agresori, pentru a înțelege că violența împotriva femeilor nu este o problemă minoră și că trebuie urmărite câteva elemente esențiale pentru a identifica riscul ridicat sau escaladarea violenței”, mai spune aceasta.

Punctul nevralgic este cultura „victimei perfecte” și a toleranței la risc; un tipar care, în practică, ne costă vieți.

„Multe dintre victime nu sunt crezute - se consideră că exagerează, că ele `ajută` agresorul sau se împacă prea ușor cu el. Da, relațiile de violență sunt complicate. Există o dependență psihologică și economică, nesiguranța zilei de mâine, gândul că `ce o să fac eu și copiii mei, cum o să ne descurcăm singuri?`. Toată această presiune și internalizarea vinovăției – ideea că victima crede că ea e de vină și că provoacă violența – nu fac decât să o împingă înapoi în brațele agresorului” – Andreea Bragă, Centrul Filia.

 „Este o greșeală atunci când poliția sau orice profesionist care intră în contact cu o victimă are așteptări nerealiste despre cum ar trebui să se comporte aceasta – ceea ce literatura de specialitate numește `victima perfectă`. Adică să susțină demersurile, să nu plângă, să nu greșească, să nu-și retragă plângerea, să arate într-un anumit fel. Orice element diferit – o ezitare, o tendință de a se împăca cu agresorul – este privit negativ și slăbește încrederea în declarațiile victimei. Ajunge, practic, să nu mai fie crezută”, adaugă ea.

Iar asta se întâmplă întrucât și sistemul care ar trebui să le apere pe aceste femei este format tot din oameni.

„Din păcate, toate aceste lucruri se întâmplă pentru că nu există suficientă formare profesională în rândul celor care intervin, astfel încât să înțeleagă complexitatea relațiilor abuzive și ciclul violenței – cum gândește victima, cum se teme pentru viața ei și de ce reacționează uneori altfel decât ne-am aștepta. Greșeala vine tocmai din aceste prejudecăți sociale despre victime și agresori, cărora le găsim mereu scuze: `El e un băiat bun, n-ar fi putut să-și bată soția` sau `E un tată bun pentru copii, chiar dacă pe ea o bate`. Aceste prejudecăți sunt prezente și în rândul celor care intervin. Pentru a fi combătute, e nevoie de formare și de aplicarea procedurilor existente fără filtrul personal.

`Lasă, că a încălcat ordinul de protecție doar o dată, mai așteptăm să-l încalce de două-trei ori și abia apoi dispunem măsuri suplimentare` - genul acesta de atitudine costă vieți”, Andreea Bragă, centrul Filia.

Altă breșă majoră este lipsa unei imagini oficiale asupra fenomenului femicidului. Fără date corecte, nu ai politică publică eficientă.

„În momentul de față, eu nu cred că există vreo instituție în România care să spună clar câte femei și fete au fost ucise cu intenție. Avem doar datele parțiale ale faptelor de omor între membri de familie, înregistrate de poliție. Acestea nu includ, de exemplu, situațiile de omor urmat de suicid al agresorului, nici cazurile de violență care se petrec în alte contexte – cum ar fi crimele într-un context de violență sexuală urmată de omor sau de exploatare sexuală, care nu presupun neapărat o relație de familie și, prin urmare, nu sunt încadrate ca atare”, mai explică aceasta.

„Ne lipsesc aceste date. Putem urmări ce apare în mass-media, dar nu avem acuratețea necesară. Avem doar estimări – de exemplu, acum suntem la cazul cu numărul 51, conform monitorizării făcute de organizații și persoane implicate, care țin o evidență paralelă față de ceea ce ar trebui să ofere instituțiile statului român” – Andreea Bragă, Centrul FILIA.

Aceasta mai vorbește și despre așteptările pe care societatea civilă le are de la autorități.

„Cred că, după aceste cazuri de femicid care au șocat întreaga societate și în care existau informații despre un istoric al violenței cunoscut de autoritățile locale – fie că vorbim de servicii sociale, poliție sau parchete –, m-aș aștepta să existe o asumare a răspunderii la nivelul conducerii instituțiilor care au obligația să protejeze cetățenii. Măcar niște scuze publice. Să iasă cineva și să restabilească încrederea dintre cetățeni și autorități, să recunoască faptul că au greșit și să promită că vor face mai mult pentru siguranța femeilor și fetelor din România”, spune specialista.

„De ce stă ea?” e întrebarea greșită. Dinamica abuzului și cum se învață normalitatea falsă

Psihologul Ligia Moise explică, pentru Antena3.ro, ceea ce mulți refuză să vadă: femeia abuzată NU „se întoarce la el”, ci rămâne captivă într-un context care o face să creadă că nu există ieșire. Violența nu e continuă; alternanța dintre agresiune și „luna de miere” ține speranța aprinsă și confuzia sus.

„Ea nu se întoarce la el. Ea se află într-un context din care crede că e foarte greu sau imposibil să iasă. Și aici vorbim din mai multe puncte de vedere. I se pare de neieșit de acolo, pentru că dinamica dintre acești doi oameni nu este tot timpul sub imperiul violenței. După ce se întâmplă un act de violență, el, pentru că își dă seama că a greșit, vrea s-o împace – nu neapărat din remușcare, ci pentru că ea e supărată și vrea să o îmbuneze. Se poartă foarte frumos, dar genul acesta de comportament nu îl ține mult. Pe ea, în schimb, o ține speranța. În intervalul ăsta, lucrurile par normale: fac lucruri împreună, merg în concedii, fac copii. Violența nu se întâmplă în fiecare zi” – Ligia Moise, psiholog.

„Normalitatea” învățată devreme, într-un mediu abuziv, devine standardul greșit după care adultul își citește viața.

„Exact, e `o normalitate`, chiar dacă este o normalitate înregistrată de un creier care nu era suficient de dezvoltat încât să înțeleagă altfel. Luăm lucrurile ca atare. Avem și expresia `așa e pe la noi`. Și dacă ea și-a văzut mama stând acolo și pătimiind, dacă a auzit de la prietenele ei că mamele lor trăiesc la fel, dacă vede și vecinele trecând prin același lucru, ajunge să creadă că e firesc. De aceea trebuie să spunem răspicat: aceasta nu este o normalitate” – Ligia Moise, psiholog.

Consecințele se văd intergenerațional, în roluri care se fixează timpuriu.

„De fapt, dacă e să vorbim despre fenomenul violenței domestice, trebuie să ne gândim așa: un copil care trăiește într-un mediu abuziv – fie că abuzul se exercită asupra lui, fie că este martor – trăiește o traumă, numită traumă vicariantă. Nu trăiesc eu ca victimă, dar o resimt și eu” – Ligia Moise, psiholog.

Iar schimbarea de unghi este esențială, crede ea.

„Eu mi-aș dori să se schimbe subiectul de discuție – să nu mai vorbim despre `de ce stă ea`, ci despre `de ce face el`. Ar trebui întrebat el: `Spune-mi, ce s-a întâmplat?`. Și am auzi multe tâmpenii: `Nu era ciorba cum trebuie`, `m-a provocat`, `era femei ușoară. Dar tu ce ești, atât de dezechilibrat încât, indiferent ce zice cineva, trebuie să ai o reacție violentă? Nu știi să te ridici și să pleci?” – Ligia Moise, psiholog.

Aceasta mai explică și ce înseamnă violența.

„Violența trebuie scoasă din sfera normalității. Și violență nu înseamnă doar fizică. Violență înseamnă și `ești proastă, nu ești în stare de nimic`, `îți iau banii și îi gestionez eu`, `nu te las să te duci la prieteni sau la biserică`, `te ameninț că-ți iau copiii`. Violența înseamnă intimidare: când îi spui `vezi că mă ridic la tine` sau `fă ce ți s-a spus`. E suficient să-i dea o dată o palmă și apoi, 30 de ani, să-i zică `vezi că mă ridic la tine`”, explică Ligia Moise.

„Nu trebuie să mai vorbim despre cine a bătut pe cine. Trebuie să vorbim despre lege. Legea spune clar ce este și ce nu este acceptabil. Și da, chiar dacă unii încalcă ordinele de protecție, întrebarea este: cine le monitorizează? Cine are grijă de acea femeie care a obținut ordinul? Cine răspunde?” – Ligia Moise, psiholog.

Ce spune Poliția Română

Într-un răspuns pentru Antena3.ro, Poliția Română precizează că, în primele nouă luni ale anului 2025, au fost emise 10.771 de ordine de protecție provizorii, dintre care 4.106 au fost transformate de instanțe în ordine de protecție.

Instituția subliniază că prevenirea și combaterea violenței domestice reprezintă un domeniu prioritar de acțiune, care implică „identificarea și implementarea de noi mecanisme de lucru, astfel încât victima violenței să fie protejată, iar agresorii să fie trași la răspundere”.

Potrivit datelor transmise, numărul total al faptelor penale de violență domestică a scăzut cu 19,4% față de aceeași perioadă a anului trecut – de la 45.614 la 36.760 de cazuri. Cele mai frecvente infracțiuni rămân „lovirea sau alte violențe”, care reprezintă 55% din total (20.228 de cazuri), urmate de amenințare (4.600 de cazuri) și abandon de familie (3.177).

Peste 4.000 de ordine de protecție încălcate

În aceeași perioadă, instanțele judecătorești au emis 11.296 de ordine de protecție, dintre care peste 4.000 au provenit din ordinele provizorii dispuse de polițiști.

Totodată, au fost înregistrate 4.462 de infracțiuni privind nerespectarea ordinelor de protecție, majoritatea în mediul urban (2.799 de cazuri).

Poliția Română menționează că brățările electronice de monitorizare nu reprezintă o măsură de constrângere, ci un instrument de supraveghere menit „să permită urmărirea modului de respectare a măsurilor dispuse în cadrul unor proceduri judiciare”.

De asemenea, în contextul crimei din Teleorman, unde o femeie de 25 de ani a fost ucisă de fostul soț în fața bisericii, chiar de ziua ei, conducerea Poliției Române a trimis o echipă de control la IPJ Teleorman pentru a verifica modul în care autoritățile au gestionat situația înainte de tragedie.

„Echipa de verificare este formată din specialiști ai Direcției Control Intern, Direcției de Ordine Publică și Unității Centrale de Analiză a Informațiilor. În funcție de cele constatate, se vor lua măsurile legale care se impun”, precizează instituția.