Clauze împotriva AI, lăsate în testamente: Tot mai mulţi oameni refuză să fie readuşi digital la viaţă prin "deepfake"-uri

Interviul fostului prezentator CNN, Jim Acosta, cu avatarul AI al unei victime a atacului armat din Parkland a reaprins dezbaterea privind etica deepfake-urilor realizate după moarte. Pe măsură ce inteligența artificială generativă, accesibilă, ieftină sau chiar gratuită, devine capabilă să reproducă vocea, fața și personalitatea unei persoane, tot mai mulți oameni încep să includă în testamente clauze prin care interzic folosirea imaginii lor digitale după moarte, scrie Axios.

Jim Acosta, în prezent jurnalist independent, a publicat recent un interviu cu un avatar AI al lui Joaquin Oliver, adolescent ucis la 17 ani în atacul armat din 2018 de la liceul din Parkland, Florida. Videoclipul a fost perceput de mulți ca fiind tulburător, exploatator și lipsit de rigoare jurnalistică, o piesă care "avea nevoie de un editor". Chiar şi aşa, interviul nu a fost ilegal.

Tatăl lui Joaquin, Manuel Oliver, este executorul testamentar și deține drepturile asupra numelui, imaginii și asemănării fiului său (cunoscute ca NIL – Name, Image, Likeness), ceea ce îi permite legal să creeze o versiune AI a acestuia. Acest drept de publicitate post-mortem este recunoscut de legea din statul Florida.

"Gemenii digitali" sunt creați prin încărcarea de fotografii, videoclipuri și texte într-un model de limbaj de mari dimensiuni, care poate genera un avatar video cu audio sau un chatbot care imită stilul de comunicare al persoanei.

IA generativă poate reproduce nu doar vocea și tonul, ci și trăsături de personalitate, oferind reacții similare cu cele reale.

Vedetele plănuiesc de ani buni ce se va întâmpla cu "moștenirea" lor digitală încă de la apariția hologramei lui Tupac Shakur la Coachella, în 2012. Dar în prezent, când aproape toți avem o prezență digitală, subiectul nu mai privește doar celebritățile.

Un videoclip viral cu un cuplu prezent la un concert Coldplay a fost rapid folosit în aplicații AI care au generat deepfake-uri fără consimțământul celor filmați.

Este relativ simplu să incluzi în testament o clauză care interzice reanimarea digitală post-mortem.

"Aceasta le permite familiilor să cunoască dorințele decedatului și obligă executorul să le respecte cât mai fidel", a explicat Denise Howell, avocat specializat în tehnologie și gazdă a podcastului Uneven Distribution.

Însă aplicarea unei astfel de dorințe ar putea implica procese lungi și costisitoare, mai ales în statele care nu au legislație clară privind drepturile postume (Care se acordă, se atribuie sau se recunoaște cuiva după moarte) asupra inteligenței artificiale.

"Legile privind dreptul la publicitate nu au fost gândite pentru acest scenariu și diferă de la stat la stat. Multe nici nu au astfel de reglementări", avertizează Howell.

Totuşi, nu toată lumea respinge ideea. Pentru unii, chatbot-urile AI construite după imaginea celor dragi pot ajuta în procesul de doliu. Manuel Oliver spune că a creat versiunea AI a fiului său pentru a-l păstra aproape și pentru a atrage atenția asupra luptei pentru controlul armelor.

"Dacă problema ta e cu inteligența artificială, atunci ai o problemă greșită. Problema reală e că fiul meu a fost împușcat acum opt ani", a spus el într-un videoclip pe Instagram.

Deși puțini își planifică explicit drepturile digitale post-mortem, mulți încep deja să creeze versiuni AI ale propriei persoane pentru a le monetiza și controla în timpul vieții, sau după.

Platforma Vermillio, bazată pe AI, oferă acum gratuit servicii de gestionare a acestor drepturi. Aplicația 2wai permite vedetelor (și în curând publicului larg) să-și creeze avataruri digitale direct de pe telefon.

Însă, chiar și când îți creezi singur avatarul, există riscul ca AI-ul să genereze conținut pe care nu l-ai fi aprobat niciodată.

"Este o problemă de consimțământ. Eu știu ce simt în legătură cu anumite subiecte. Nu sunt sigur că cei dragi știu la fel de clar ce aș fi vrut", spune Johnni Medina, specialist în conținut digital la Universitatea Pace.

"Dacă aș fi ucis, nu aș vrea ca imaginea mea să fie folosită pentru a cere pedeapsa cu moartea pentru agresorul meu", adaugă el.

În mai, sora unui bărbat ucis într-un accident cauzat de furie a creat un videoclip AI în care fratele ei rostea o declarație privind impactul asupra victimei. Judecătorul, impresionat, a spus: "Mi-a plăcut foarte mult inteligența artificială. Mulțumesc pentru asta", înainte de a condamna agresorul la 10 ani şi 5 luni de închisoare pentru omor din culpă.