Fostul președinte al Coreei de Sud, Yoon Suk Yeol, suspendat și demis prin procedură constituțională la începutul acestui an, avea în plan să atragă Coreea de Nord într-un conflict diplomtic și militar, iar operațiunea ar fi urmat să includă zboruri secrete de drone până în inima capitalei Nordului, Phenian, relatează CNN.
Procurorii sud-coreeni spun că acest complot a precedat încercarea eșuată de a impune legea marțială în Coreea de Sud, decizia care a și dus, în final, la căderea de la putere a lui Yoon.
Rapoarte găsite pe telefonul unui fost oficial de apărare au dezvăluit planurile pe care le avea fostul președinte împreună cu alți doi oficiali de rang înalt din domeniul apărării pentru a-l antagoniza pe Kim Jong Un, în încercarea de a justifica apoi ordinul de lege marțială.
Procurorii au făcut publice dovezile luni, părând să confirme susținerile Coreei de Nord privind presupusele incursiuni de drone sud-coreene în Nord. În luna octombrie a anului trecut, Coreea de Nord a acuzat Sudul că a trimis drone cu pliante cu mesaje anti-regim.
Atunci, sora dictatorului de la Phenian a ieșit la atac și a condamnat Coreea de Sud, amenințând-o cu războiul.
Nordul a promis, atunci, să rupă toate legăturile terestre cu Sudul, distrugând două drumuri din propriul teritoriu care duceau spre Sud, însă nu a luat acțiuni militare directe.
Câteva săptămâni mai târziu, Yoon declara legea marțială la Seul, motivând prin nevoia de a proteja țara de „forțele nord-coreene comuniste”.
Un nou dosar a fost deschis, luni, împotriva lui Yoon. El este deja într-un proces în care este acuzat de insurecție. Fostul președinte neagă că a trimis drone în Coreea de Nord într-o încercare de a-l provoca pe Kim Jong Un, dar și că a încercat să provoace o insurecție prin decretul de lege marțială.
Yoo Jeon-hwa, unul dintre avocații lui Yoon, a numit dosarul o „urmărire penală fără sens care eșuează în a fi compatibilă până și cu cele mai de bază fundamente ale logicii juridice, pe lângă faptul că e absurdă”.
Purtătorul de cuvânt al acuzării, însă, alături de principalul procuror care se ocupă de caz, Park Ji-young, spun că procurorii au fost „șocați” de ce au descoperit. Luni, au și făcut publice rapoartele care le dovedesc acuzațiile.
Drone la Kim Jong Un acasă
Povestea merge înapoi până în octombrie 2024, când presa de stat nord-coreean a relatat că drone sud-coreene au încălcat spațiul aerian al țării de mai multe ori, cu intenția de a arunca pe teritoriul Nordului pliante anti-regim.
Agenția Centrală de Știri Coreeană (KCNA) din Coreea de Nord a făcut publice fotografii cu o dronă blocată într-un copac. KCNA a făcut publice și imagini cu o dronă care a fost observată zburând la altitudine joasă deasupra casei dictatorului Kim.
Kim Byun-joo, un general cu patru stele din armata sud-coreeană, acum parlamentar în Partidul Democrat, acum la putere, declara pentru CNN, în iulie, că a primit informații despre zborurile acestor drone direct de la avertizori de integritate din Comandamentul de Operațiuni cu Drone al Coreei de Sud.
Conform acestuia, aceste zboruri au avut loc de cel puțin trei ori – pe 3 octombrie, pe 8-9 octombrie și pe 13 noiembrie anul trecut.
„Se crede că prin trimiterea de drone în inima Coreei de Nord și prin aruncarea de pliante cu critici la adresa lui Kim Jong Un, scopul era să provoace un răspuns militar al Nordului. Era ca și cum ai pune cuțitul la gâtul lor”, declara Kim (generalul sud-coreean).
Sora dictatorului, Kim Yo Jong condamna, pe 12 octombrie, incursiunile cu dronă și amenința cu „consecințe severe”.
La acel moment, ministrul apărării al lui Yoon a negat, inițial, trimiterea de drone în Coreea de Nord, după care și-a schimbat răspunsul, spunând că „nu poate confirma”.
După încercarea dezastruoasă a lui Yoon de a impune legea marțială la Seul, parlamentarii Partidului Democrat au cerut o analiză a acuzațiilor că fostul președinte complota să provoace o criză de securitate națională.
Odată ce au ajuns la putere, ei au adoptat o lege pentru o comisie independentă care să facă publice aceste memorandumuri. Printre notele făcute publice se numără și una găsită pe telefonul fostului comandant Yeo In-hyung (contrainformații) în care se preciza că se dorește crearea unei „situații instabile”.
„Trebuie să găsim și să exploatăm o oportunitate care apare o dată în viață și care produce efecte pe termen scurt. Ca să facem asta, trebuie să creăm o situație instabilă sau să profităm de o oportunitate creată”, era textul unei astfel de note scrise pe 18 octombrie anul trecut, conform procurorilor.
„Țintele trebuie să fie locuri în care Nordul să se simtă atacat într-un asemenea fel încât să simtă că nu mai au de ales decât să răspundă”, se mai arată într-o altă notă. Locurile menționate ca posibile ținte includeau capitala Phenian, două instalații nucleare, casele de vacanță ale lui Kim, dar și orașele Samjiyon și Wonsan.
Samjiyon este considerat un loc sacru în Coreea de Nord pentru că este locul de naștere al tatălui actualului dictator și un loc simbolic al rezistenței anti-japoneze din Coreea.
Zona turistică Wonsan-Kalma este, de asemenea, unul dintre proiectele cele mai importante de dezvoltare ale dictatorului nord-coreean.
O altă notă, din 23 octombrie, – „Scop și status final”, conținea fraze precum „în cel mai bun caz, o criză de securitate națională” și „în cel mai rău caz, potopul lui Noe”.
„Acțiunea dușmanului trebuie să aibă loc mai înti. Trebuie să fie o situație de război sau o situație care să nu poată fi controlată de forțele de ordine polițienești. Trebuie să creăm condițiile pentru dușman, așteptând oportunitatea decisivă”, se mai arată într-o altă notă.
Park, purtătoarea de cuvânt a acuzării a spus că alte detalii nu pot fi oferite pentru că includ secrete de stat.
Totuși, ea a adăugat că dovezile dintr-un carnețel al fostului comandant Noh Sang-won sugerează că discuțiile și pregătirile pentru legea marțială începuseră încă din octombrie 2023, după o remaniere de anvergură a generalilor sud-coreeni.
„Acțiunile președintelui, care are comanda supremă asupra securității naționale, și a ministrului apărării, încercarea de a folosi tensiunile militare intercoreene pentru a crea condiții de impunere a legii marțiale, sunt lucruri inacceptabile”, a declarat Park.
Parlamentarul Kim Byung-joo, generalul în rezervă menționat anterior, spune că a fost surprins că dictatorul nord-coreean nu a cerut un răspuns militar după ce dronele sud-coreene au fost văzute în capitala Nordului.
„În retrospectivă, a fost un noroc extraordinar pentru Sud că Nordul s-a abținut de la a răspunde la provocări cu alte provocări și că s-a oprit doar la a face amenințări retorice.
Dacă Nordul ar fi răspuns militar în acele circumstanțe, totul ar fi escaladat într-un conflict localizat”, spune el.
Generalul spune că motivul pentru care Nordul ar fi refuzat să acționeze este legat de trimiterea de trupe nord-coreene în Rusia, să lupte în războiul sângeros al lui Putin.
„Coreei de Nord i s-a părut, probabil, dificil să lupte pe două fronturi”.
Actul final al unui lider frustrat
Yoon și foștii săi oficiali de apărare – Kim și Yeo – sunt toți puși sub acuzare pentru că ar fi încercat să pună în pericol interesele statului prin ajutarea dușmanului și abuz de putere. Cei trei sunt deja acuzați și de insurecție într-un alt proces legat direct de declararea legii marțiale.
Conform presei locale, Yeo a spus că regretă profund că nu a refuzat ordinul dat de Yoon.
Yoon, un conservator radicalizat și un politician cunoscut pentru discursul dur la adresa Coreei de Nord, a câștigat la mustață alegerile din 2022, însă partidul său nu a reușit niciodată, în mandatul său, să obțină o majoritate în parlament, iar asta a însemnat că administrația nu a reușit să-și pună în aplicare agenda politică.
Acest deznodământ a rperezentat o sursă de frustrare constantă pentru administrația sa, iar toate aceste frustrări au explodat spectaculos la sfârșitul anului trecut.
Pe 3 decembrie 2024, Yoon declara legea marțială într-un discurs televizat, noaptea târziu, spunând că „forțe anti-statale” din partidele de opoziție și guvern au simpatii față de Nord.
Soldați înarmați au fost trimiși spre clădirea parlamentului în elicoptere și au încercat să ia cu asalt clădirea unde se adunaseră deja legiuitorii. Cetățeni șocați și furioși, dar și personalul parlamentar, au fugit să baricadeze intrările și au luptat să-i oprească pe soldați din a ajunge în clădire. Scenele haotice au făcut înconjurul lumii.
Parlamentarii au reușit să intre în clădirea legislativului și au respins ordinul de lege marțială al președintelui, dar acțiunile lui Yoon au provocat proteste uriașe, blocaje în instanțe și, într-un final, suspendarea și demiterea sa din funcție.
Analiștii spun că trimiterea de drone în Coreea de Nord ar fi putut fi interpretată drept un act de război de regimul de la Phenian și ar fi putut provoca un răspuns militar care să escaladeze în reluarea Războiului din Coreea (1950-1953) încheiat printr-un simplu armistițiu, nu printr-un tratat de pace.