Există 500.000 de oameni pe TikTok gata să te apere de mesajele pline de ură. Cum funcționează „armata bunătății”
Publicat acum 2 ore si 16 minute
Un fragment din epopeea atribuită lui Homer, poemul „Odiseea”, a fost ascuns zeci de ani la vedere, în biblioteca unei universități din Olanda, până când un profesor a decis să arunce o privire mai atentă asupra pergamentului, relatează Fox News. Mark de Kreij a descoperit pergamentul neprețuit într-o cutie, alături de alte manuscrise. Universitatea din Utrecht a transmis că oamenii de știință au crezut că este „neînsemnat”.
Mark de Kreij, asistent univeristar de greacă antică și papirologie Universitatea Radboud, a dat peste pergamentul neidentificat în timp ce studia manuscrise grecești din colecția universității.
Fragmentul prețios fusese depozitat alături de manuscrisele creștine copte. Dr. Mark de Kreij a declarat pentru Fox News că, în opinia sa, acesta este „probabil motivul pentru care a fost omis în cercetările inițiale asupra colecției”.
O descoperire întâmplătoare
Totuși, la momentul în care a decis el să îl studieze, pergamentul fusese mutat într-o cutie care conținea manuscrise grecești. Universitatea din Utrecht a transmis că fragmentul a fost considerat drept unul obișnuit.
„Ascuns între aceste manuscrise, inițial considerat un pergament neînsemnat din secolul al șaptelea, se afla un fragment deteriorat și decolorat, cu litere foarte mici și ordonate. De Kreij a recunoscut rapid câteva cuvinte tipice epopeelor atribuite lui Homer”, a precizat Universitatea.
Fragmentul conține versuri din Cartea a 12-a din poemul „Odiseea”, inclusiv momentul esențial când zeul Soarelui, Helios, descoperă că echipajul lui Ulise i-a ucis și mâncat vitele sacre. Helios cere atunci răzbunare de la Zeus, episod care a fost inclus și în ecranizarea lansată anul acesta în cinematografe din toată lumea, în regia lui Christopher Nolan.
Oamenii de știință cred că manuscrisul i-a aparținut unui cititor care locuia în oaza Fayum din Egipt, la sud-vest de actualul Cairo, în jurul anului 300 d.Hr.
Fragmentul a fost datat în secolul al III-lea sau al IV-lea d.Hr.
Vechimea sa nu este singurul lucru care îl face atât de rar. Universitatea afirmă că în întreaga lume există doar câteva fragmente similare.
„Există doar aproximativ 30 de fragmente de acest fel în întreaga lume”, se arată în comunicatul Universității din Utrecht.
Epopeile lui Homer erau folosite pentru a preda limba greacă
Deși universitatea a descris fragmentul ca făcând parte dintr-o „ediție de buzunar” a epopeii complete, o expertă a declarat pentru Fox News Digital că nu este convinsă de această interpretare.
„Este ceva ce oamenii țineau în mână. Este ceva ce purtau cu ei”, a spus dr. Anna Dolganov, istoric al Romei și papirolog la Institutul Arheologic Austriac al Academiei Austriece de Științe din Viena.
Ea a pus sub semnul întrebării ipoteza că fragmentul ar proveni dintr-o copie completă a epopeii lui Homer. „Întreaga Odisee ar necesita 480 de pagini”, a spus ea.
Dolganov a remarcat că un volum de pergament de o asemenea lungime ar fi extrem de gros într-un format atât de mic, ceea ce, în opinia sa, face puțin probabil ca acest codex să fi conținut întreaga epopee.
Experta a atras atenția și asupra scrisului de mână, pe care l-a descris drept mai informal și mai cursiv decât s-ar aștepta să vadă într-o operă literară completă.
„Cred că este mai probabil să facă parte dintr-o antologie. Sau dintr-o colecție privată de fragmente din texte literare, posibil destinată școlilor, educației, ori o antologie privată care ar fi fost mult, mult mai mică — nu întreaga 'Odisee'”, a explicat ea.
De Kreij a indicat textul păstrat pe ambele fețe ale pergamentului drept dovadă că acesta făcea parte dintr-o copie completă a epopeii.
„Ambele părți conțin pasage din Cartea a 12-a din 'Odiseea', care care sunt aproape consecutive”, a declarat el pentru Fox News Digital.
De Kreij a spus că, teoretic, este posibil să fie vorba despre o antologie, însă nu cunoaște exemple similare din acea perioadă. În schimb, există numeroase exemple comparabile de copii complete ale unor opere precum „Iliada” și „Odiseea”, a spus el.
Dolganov a afirmat că descoperirea reflectă și popularitatea larg răspândită a lui Homer în lumea antică, unde operele sale au jucat un rol important în educație.
Poetul antic „era foarte popular în lumea mediterană, acolo unde se învăța greaca. Homer era folosit pentru a preda limba greacă”, a explicat ea.
Dolganov a atras atenția că datarea manuscriselor literare antice poate fi dificilă și imprecisă, în special în situațiile în care cercetătorii se bazează pe scrisul de mână ca dovadă.
„Ar fi important să nu exagerăm în privința certitudinii că acest fragment datează într-adevăr din secolul al III-lea sau al IV-lea. Dar nu este nevoie să fie atât de vechi pentru a reprezenta o descoperire foarte interesantă și remarcabilă”, a spus ea.
De Kreij a spus că datarea se bazează pe mai multe caracteristici ale fragmentului, inclusiv formatul de codex, materialul din care este făcut pergamentul, aspectul cernelii și scrisul de mână.
„Scrisul de mână ordonat și de mici dimensiuni nu poate fi datat cu certitudine absolută, însă există paralele bune din perioada de la sfârșitul secolului al III-lea și din secolul al IV-lea. Toate aceste datări trebuie să fie aproximative, însă în ediția științifică menționez o serie de paralele datate pentru a-mi susține estimarea.”, a spus el.
Dolganov a reflectat și asupra legăturii umane pe care o oferă această descoperire.
„Este ceva ce oamenii țineau în mână”, a spus ea. „Este ceva ce purtau cu ei și citeau, iar textul este, de asemenea, accesibil nouă. Așadar, într-un fel, ne conectează cu cititorul antic, pentru că și noi suntem la fel de captivați de această operă literară atemporală.”