Cursă contra cronometru pentru salvarea amfibienilor de la „cea mai gravă boală care a afectat vreodată biodiversitatea”

De la „saune” pentru broaște la „băi” medicinale, oamenii de știință luptă împotriva unei pandemii globale a amfibienilor, care ocupă un loc crucial în lanțul trofic, transmite CNN.

Într-o după-amiază luminoasă, sub soarele arzător al Australiei, mici fețe umede privesc din găurile unor cărămizi zidite. Înconjurate de o seră simplă, cărămizile formează „saune” pentru broaște, care se dovedesc a fi un refugiu cald, protejând aceste amfibii amenințate de o boală catastrofală.

Ele fac parte dintr-un experiment condus de Anthony Waddle, cercetător la Macquarie University, care a creat această abordare inovatoare pentru a le proteja de o boală mortală a amfibienilor.

Chytrid, ciuperca străveche care a devenit un ucigaș în serie

Biolog american de origine, Waddle nu a fost atras în Australia de plajele spectaculoase sau de marsupialele unice, ci de o creatură mică, vâscoasă și iubitoare de soare, care trăiește în habitatele de apă dulce din sud-est: broasca verde și aurie cu clopoței.

Cu ochi proeminenți, degete rotunjite și o piele viu colorată, aceste broaște native sunt printre cele mai spectaculoase amfibii ale țării, dar și printre cele mai amenințate.

În ultimele trei decenii, populațiile din New South Wales — cândva bastionul lor — au scăzut la doar 10% din nivelurile istorice.

Deși pierderea habitatului și schimbările climatice au contribuit la declin, un factor major a fost chytrid — o ciupercă străveche care a devenit un ucigaș modern.

Forma responsabilă pentru declinul masiv al amfibienilor în ultimele cinci decenii este cunoscută științific drept Batrachochytrium dendrobatidis. Acest agent patogen transmis prin apă provoacă o boală extrem de contagioasă și adesea fatală, numită chytridiomicoză, care afectează broaște, broaște râioase și salamandre.

„Ciuperca chytrid este atrasă de pielea lor, se atașează de ea și distruge barierele cutanate”, a explicat Waddle. Pe scurt, „chytrid le mănâncă pielea”.

Pentru amfibieni, pielea nu este doar o protecție — este vitală pentru respirație, absorbția apei și alte procese de reglare. Când aceste funcții sunt afectate, inima este supusă stresului, iar rezultatul poate fi stop cardiac.

„Este cea mai gravă boală care a afectat vreodată biodiversitatea și majoritatea oamenilor nici măcar nu știu că există”, a declarat Waddle pentru CNN.

Încălzirea ca armă

În 2016, Waddle a început să dezvolte un vaccin împotriva bolii la broaște leopard din vestul SUA. A creat o formă slăbită a ciupercii, care putea fi transmisă între broaște fără a provoca boala, funcționând ca un vaccin natural.

Ulterior, a studiat rolul temperaturii. Epidemiile de chytrid urmează un tipar sezonier — devastatoare iarna, dar în scădere în lunile calde, ceea ce sugerează că ciuperca prosperă la temperaturi scăzute.

Astfel au apărut „saunele” pentru broaște: cărămizi suprapuse acoperite cu sere simple care se încălzesc la soare. Broaștele, atrase natural de căldură, le folosesc ca adăpost.

Când temperatura corporală ajunge la aproximativ 30°C — prag pe care ciuperca nu îl tolerează — multe broaște scapă de infecție.

Un studiu publicat în revista Nature a arătat că broaștele cu acces la adăposturi calde au eliminat rapid infecția, în timp ce cele ținute în zone mai reci nu au reușit.

Mai mult, broaștele vindecate prin căldură au avut o probabilitate de 23 de ori mai mare să supraviețuiască unei reinfectări.

Totuși, metoda nu funcționează peste tot. De exemplu, ridicarea temperaturii corporale ar ucide broasca corroboree, specie alpină amenințată cu dispariția.

Pentru a avea un impact semnificativ, aceste saune ar trebui instalate pe scară largă în arealul unei specii. Fiind o soluție relativ ieftină, Waddle a publicat un ghid simplu care îi ajută pe oameni să își construiască propriile „saune” pentru broaște.

Cea mai mortală boală a vertebratelor

Ciuperca a fost identificată drept responsabilă pentru declinul a aproximativ 90 de specii și afectarea a peste 500 la nivel global. Este prezentă pe toate continentele unde trăiesc amfibieni.

Bree Rosenblum, biolog evoluționist la University of California, Berkeley, subliniază că peste o treime dintre amfibieni sunt amenințați cu dispariția.

Dispariția lor ar avea efecte în lanț asupra ecosistemelor, deoarece ocupă un loc crucial în lanțul trofic și controlează populațiile de insecte, inclusiv țânțarii purtători de boli precum malaria sau virusul West Nile.

Băi antifungice în California

În Munții Cascade din California de Nord, puii de broască sunt tratați cu băi diluate de itraconazol, un antifungic comun.

Echipa condusă de Jonah Piovia-Scott de la Washington State University a demonstrat că tratamentul crește de patru ori șansele de supraviețuire în prima iarnă — etapă critică pentru tinerii amfibieni.

Totuși, tratamentul este considerat o soluție temporară. Scopul este menținerea populațiilor suficient de mult pentru ca rezistența naturală să se dezvolte.

Un viitor pentru broaște?

Pe termen lung, cercetătorii explorează inclusiv biologia sintetică — posibilitatea de a face broaștele rezistente genetic la ciupercă.

În octombrie anul trecut, International Union for Conservation of Nature a adoptat prima politică globală privind biologia sintetică, recunoscând potențialul acesteia în conservare, dar subliniind necesitatea evaluării atente a riscurilor.

Waddle atrage atenția că protejarea biodiversității nu înseamnă doar salvarea ecosistemelor. Pielea broaștelor conține mii de compuși antibacterieni puternici, care ar putea avea aplicații în medicina umană, mai ales într-o perioadă în care rezistența la antibiotice devine o criză globală.

Speranța, spun cercetătorii, nu stă într-o singură soluție, ci într-un efort global coordonat pentru a oferi amfibienilor timp pentru a se adapta, a evolua și a supraviețui.