ÎCCJ se pregătește să dea Guvernul în judecată, după ce banii pentru magistrați au ajuns la ajutoare sociale

Înalta Curte de Casație și Justiție a depus vineri o plângere prealabilă la Guvern și Ministerul Finanțelor, aceasta fiind prima etapă în demersul de a ataca în instanță decizia Executivului, care a dispus amânarea plății unor drepturi salariale restante către magistrați, scrie Agerpres.

Textul plângerii prealabile a fost postat vineri de judecătorul Alin Ene, membru al CSM și un susținător al șefei Înaltei Curți, Lia Savonea, adaugă sursa citată.

Proiectul de buget transmis în Parlament de Ministerul Finanțelor prevedea aproape 5 miliarde de lei, echivalentului unui miliard de euro pentru Înalta Curte în 2026, adică o creștere de circa 50% față de anul precedent. 

Fondurile suplimentare erau destinate achitării unor drepturi salariale restante către magistrați, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.

Reprezentanții Guvernului au decis însă ca o parte din aceste plăți să fie amânate, iar banii să fie redirecționați către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde lei promovat de PSD.

Ce spune plângerea depusă de magistrați

"Solicităm ca, prin prezenta plângere prealabilă, să procedați la:

• punerea la dispoziția Înaltei Curți de Casație și Justiție a tuturor fondurilor necesare pentru plata acestor drepturi salariale restante;
• emiterea actelor administrative și efectuarea tuturor demersurilor bugetare necesare pentru includerea/ alocarea integrală a sumelor solicitate necesare achitării drepturilor salariale restante prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul;
• comunicarea unui răspuns expres, motivată în fapt și de drept, în termenul legal", 

se menționează în plângerea semnată de Lia Savonea.

Instanța supremă susține că refuzul Guvernului de alocare a sumelor necesare pentru plata titlurilor executorii către magistrați este unul ''nejustificat'', iar prin această decizie Executivul și-a încălcat propriul cadru normativ, prin care a stabilit plata eșalonată, începând cu anul 2018, a acestor restanțe.

Înalta Curte mai afirmă că, dacă plângerea sa nu va fi soluționată favorabil, își rezervă dreptul de a da în judecată Guvernul la instanța de contencios administrativ.

Lia Savonea avertizează că va cere bani, pe persoană fizică, de la cei care au contribuit la "menținerea refuzului" 

Mai mult, instanța supremă avertizează că va cere daune inclusiv de la persoanele "care au contribuit la menținerea refuzului de soluționare a cererii".

"În caz de nesoluționare favorabilă a prezentei plângeri prealabile, ne rezervăm dreptul de a sesiza instanța de contencios administrativ competentă, în temeiul Legii nr. 554 /2004. 

Persistarea în această conduită de refuz nejustificat va angaja nu doar răspunderea autorităților publice sesizate, ci și răspunderea persoanelor care au contribuit la menținerea refuzului de soluționare a cererii, urmând a solicita în fața instanței obligarea acestora la plata despăgubirilor în solidar cu autoritatea publică pentru prejudiciul cauzat prin întârziere. 

În plus, în ipoteza neexecutării hotărârii judecătorești ce va fi pronunțată, vom solicita aplicarea mecanismelor coercitive prevăzute de Legea nr. 554/2004, respectiv penalități, amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere și despăgubiri pentru neexecutarea obligației", se spune în textul plângerii.

Curtea Supremă semnalase încă de săptămâna trecută că va acționa Guvernul în instanță și acuza Executivul că ignoră decizii judecătorești definitive.

Restanțele salariale invocate au apărut după ce, în anul 2023, instanța supremă, condusă la acea vreme de Corina Corbu, și Parchetul General, condus de Alex Florența, au decis să crească salariile judecătorilor și procurorilor cu 25%, pentru a se alinia unor decizii luate de instanțele judecătorești. 

Decizia de majorare se aplică retroactiv, începând cu anul 2018.