Datoria publică a României a depășit pragul de 60% din PIB, iar legea impune de acum limite mai dure pentru cheltuielile statului. Alexandru Nazare a avertizat în ședința de Guvern că nu mai pot fi aprobate măsuri care cresc anvelopa totală de personal, inclusiv în contextul noii legi a salarizării. Executivul a confirmat ulterior că, atât timp cât datoria rămâne peste acest prag, trebuie înghețate cheltuielile salariale și cele cu asistența socială.
Ministrul a prezentat miercuri, în ședința de Guvern, implicațiile Legii responsabilității fiscal-bugetare, după ce cele mai recente date Eurostat au arătat depășirea pragului de 60% din PIB. „Cu o datorie publică de peste 60% din PIB, disciplina fiscal-bugetară este o obligație, nu o opțiune. Legea responsabilității fiscal-bugetare nu permite Guvernului aprobarea de cheltuieli suplimentare, cât timp pragul datoriei este depăşit”, a transmis Nazare.
Concret, spune el, România are acum „o limită foarte clară pentru noi angajamente bugetare”.
„Cât timp datoria se menține la peste 60% din PIB, Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială”, a explicat ministrul. Asta înseamnă că inclusiv discuțiile privind noua lege a salarizării trebuie purtate în interiorul sumelor deja stabilite pentru cheltuieli, fără să fie mărită anvelopa totală. „În acest moment, Legea responsabilității fiscal-bugetare nu mai permite creşteri suplimentare de cheltuieli cu anvelopa totală de personal”, a precizat Nazare.
Eventualele priorități sau mutări de bani între diferite domenii pot fi făcute, spune ministrul, doar în limitele deja stabilite, fără presiuni suplimentare asupra deficitului și datoriei:
„De aceea, în discuția privind noua lege a salarizării dar şi în alte inițiative ale acestei perioade, trebuie să avem o imagine completă și realistă asupra măsurilor pe care ni le putem permite și asupra riscurilor ulterioare - orice noi măsuri adoptate trebuie construite în actualul cadru fiscal-bugetar”.
Datoria ar putea urca la aproape 64% din PIB
Estimările prezentate de Nazare arată că datoria publică ar putea continua să crească în următorii ani, până la 61,8% din PIB în 2026, 63,3% în 2027 și 63,9% în 2028. Abia ulterior este estimată o scădere treptată, și numai dacă România continuă reducerea deficitului bugetar.
Țara se află în continuare în procedura de deficit excesiv, iar planul convenit cu Comisia Europeană impune limite pentru creșterea cheltuielilor. Pentru 2026, deficitul ESA este estimat la 6% din PIB, după 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024.
Nazare susține însă că primele rezultate ale ajustării se văd deja. În primul semestru, deficitul cash s-a redus la aproximativ 42 de miliarde de lei, de la 70 de miliarde în aceeași perioadă din 2025, iar deficitul primar a scăzut cu aproape 74%. Veniturile au crescut cu aproximativ 32 de miliarde de lei, în timp ce cheltuielile totale au rămas sub control, în ciuda creșterii costurilor cu dobânzile.
Nazare: România a trecut „la limită” testele privind ratingul de țară
Ministrul atrage atenția că România a trecut „la limită” recentele evaluări privind ratingul de țară și spune că orice abatere de la traseul fiscal asumat poate pune din nou presiune pe credibilitatea finanțelor publice.
„În ultimele luni am condus la foc continuu, alături de echipa Ministerului Finanțelor și în coordonare cu BNR, dialogul tehnic cu agențiile internaționale de rating, prezentând execuția bugetară, măsurile de consolidare, reformele și traiectoria pe care România și-a asumat-o. Obiectivul a fost să prevenim pierderea calificativului de investiții”, a transmis Nazare.
El avertizează că o derogare de la regulile actuale nu ar fi „o simplă formalitate” și ar putea pune sub semnul întrebării stabilitatea și credibilitatea țării. În același timp, Guvernul trebuie să închidă jaloanele PNRR în termenele asumate și să răspundă nevoilor din economie și societate, dar fără să destabilizeze bugetul.
„România nu poate reveni la acumularea de dezechilibre şi nu îşi permite promisiuni bugetare fără acoperire”, a spus ministrul.
Nazare argumentează că reducerea deficitului și stabilizarea datoriei ar însemna, în timp, mai puțini bani cheltuiți pe dobânzi și mai multe resurse pentru investiții, servicii publice, școli, spitale și infrastructură.
„Consolidarea fiscală nu este un scop în sine. Scopul este să reconstruim spațiul bugetar care să ne permită, în anii următori, să facem politici publice și investiții fără să lăsăm nota de plată generațiilor următoare”, a mai scris acesta, î postarea făcută pe Facebook.