PNL trece în fața PSD pentru prima dată în șase ani. Directorul INSCOP a explicat, la Antena 3 CNN, de ce căderea guvernului l-a catapultat pe premier, ce înseamnă polarizarea post-moțiune și de ce votanții AUR sunt cei care cer cel mai insistent alegeri anticipate
Primul sondaj INSCOP realizat după moțiunea de cenzură redesenează harta electorală a României: AUR rămâne dominant cu 38,2%, dar surpriza vine pe locurile doi și trei – PNL urcă la 20,3%, depășind PSD, care coboară la 17,5%. Este prima inversare de acest tip din ultimii șase ani.
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, a explicat mecanismul din spatele acestei dinamici, într-o intervenție în care a detaliat efectul polarizării post-moțiune, rolul de locomotivă al premierului Ilie Bolojan și fractura din electoratul românesc.
Moțiunea care a transformat un dezastru politic într-un câștig electoral
Ștefureac a oferit o explicație pe care el o califică „destul de simplă”: moțiunea de cenzură nu doar că nu l-a distrus politic pe Bolojan, ci i-a amplificat vizibilitatea și a polarizat electoratul în jurul figurii sale.
„Această moțiune de cenzură a produs o polarizare accentuată în societatea românească. O polarizare puțin personalizată se observă și din dezbaterile constante pe care le vedem în ultimele zile”, a spus directorul INSCOP.
Acesta a mai descris și care sunt cele două tabere ce s-au cristalizat în urma moțiunii. Pe de o parte, o categorie de alegători care „rezonează cu acest mesaj de, mă rog, tăierea, reducerea privilegiilor, eficientizarea cheltuirii resurselor, anticorupție și așa mai departe.”
De cealaltă parte se află un electorat care „rezonează cu mesajul ostil, să spunem, sau critic față de creșterile de taxe, față de problemele economice și sociale ale unei părți a populației.”
Astfel, gestul politic care ar fi trebuit să însemne sfârșitul carierei unui premier, cum s-a întâmplat în alte cazuri în istoria moțiunilor de cenzură din România, a funcționat invers aici.
„Într-o zonă, purtătorul de steag este premierul Bolojan, liderul PNL. În cealaltă zonă, sigur, e o împărțire de roluri, evident, inițiatorii celor două moțiuni. Din acest punct de vedere, concentrarea și personalizarea acestei polarizări fiind făcută foarte mult pe domnul Bolojan, a reușit cumva... în urma unui gest sau acțiuni politice care ar fi trebuit să însemne o încheiere a carierei politice a unui prim-ministru în funcție – căderea guvernului. Cumva, paradoxal, această moțiune a acționat indirect și ca o trambulină politică pentru domnul Bolojan, care în acest moment e un fel de președinte-locomotivă pentru propriul partid. E o creștere de 5% față de luna trecută și față de tot parcursul”, susține Ștefureac.
PNL chiar a crescut sau e doar conjunctura?
Întrebat dacă saltul de cinci procente al PNL reflectă o tendință de fond sau doar un val de moment, Ștefureac este prudent.
„Premierul Bolojan în sine, pe încredere, a înregistrat o creștere și pare că acest tip de polarizare personalizată a determinat și o creștere a PNL. Nu știm dacă această creștere este una pe termen lung sau nu, dacă e o tendință sau nu. Este prima măsurătoare realizată după moțiunea de cenzură. Rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile”, spune acesta.
Adică, Bolojan a „transferat” creșterea personală către partid, dar nimeni nu poate garanta că acest transfer se va menține.
PNL crește de la 15,5% în aprilie la 20,3% în mai în rândul tuturor celor care au o opțiune de vot, respectiv de la 16,9% la 21,9% în rândul alegătorilor mobilizați – un salt și mai mare, de cinci puncte procentuale.
Alegerile anticipate, tema care desparte electoratul
Unul dintre cele mai sensibile puncte ale dezbaterii a fost cifra de 56% avansată de sondajul CURS, potrivit căreia majoritatea românilor și-ar dori alegeri anticipate.
Ștefureac a refuzat să valideze acest procent: „Cifra aceasta cred că este o cifră falsă, adică parcă nu e confirmată de măsurătorile noastre și nu aș dori să comentez, nu neapărat...”
Întrebat dacă o majoritate a populației își dorește anticipate, directorul INSCOP a nuanțat: „Nu pare să-și dorească majoritatea alegeri anticipate, însă părerile românilor sunt foarte împărțite. La fel, avem două tabere destul de apropiate.”
La fel de important în această analiză este și profilul celor care solicită anticipate: „Votanții AUR își doresc alegeri anticipate. Votanții celorlalte partide își doresc în măsură mai puțină, și mă refer la votanții PNL-PSD.”
Frustrarea din 2024
Întrebat dacă dorința de alegeri anticipate se leagă de faptul că nu există încă un răspuns la anularea alegerilor din 2024, Ștefureac a confirmat.
„Cu siguranță, mai ales având în vedere, pe de o parte, faptul că votanții AUR, care sunt numeroși, își doresc alegeri anticipate. Aici e un bazin electoral care a acumulat, să spunem, o stare de frustrare ca urmare a modului în care a fost gestionat anul electoral 2024. Există astfel de reacții. De asemenea, liderii AUR solicită constant alegeri anticipate, inclusiv cred că după negocierile de astăzi”, a explicat acesta.
Ce arată cifrele, în detaliu
Datele INSCOP, culese între 11 și 14 mai 2026 pe un eșantion de 1.100 de persoane (metodă CATI, eroare de ±3%), confirmă o reconfigurare a spațiului electoral românesc. AUR rămâne constant în banda 38-41%, PNL face saltul de la 15,5% la 20,3%, PSD scade de la 20,1% la 17,5%, iar USR pierde de la 12,7% la 10%.
Perspectiva pe blocuri electorale, pe care Ștefureac o detaliază în analiza scrisă publicată alături de sondaj, arată totuși că mișcările nu sunt tektonice: blocul AUR-SOS-POT se menține la circa 43-46%, blocul PNL-USR crește ușor de la 28% la 30% (respectiv de la 31% la 33% în rândul alegătorilor mobilizați), în timp ce PSD pierde trei procente în ambele scenarii.
Sondajul CURS publicat pe 17 mai prezintă o ierarhie diferită – AUR 32%, PSD 24%, PNL 20% -, menținând PSD pe locul doi. Diferența metodologică și de perioade de culegere a datelor explică cel puțin parțial divergențele, dar
Ștefureac a evitat să comenteze cifrele altui institut: „Nu doresc să comentez cifre care nu ne aparțin și care au propriile metode.”