Un leu pe litru. Atât ar putea scădea prețul la pompă dacă România ar face ce au făcut deja Bulgaria, Ungaria, Italia sau Slovacia – țări care au intervenit rapid în piață în prima săptămână a crizei combustibililor provocate de tensiunile din Orientul Mijlociu. România, în schimb, a așteptat trei săptămâni, iar marți ordonanța de urgență pregătită de Guvern a fost blocată înainte de a ajunge la vot.
Sterică Fudulea, președintele Consiliului Economic și Social, a explicat pentru Antena 3 CNN că o reducere de un leu pe litru este fezabilă, dar că ordonanța în forma actuală nu rezolvă problema.
„Ar trebui să ne gândim cum au făcut celelalte state din jurul nostru. Bulgaria are un preț cu un leu mai mic decât noi. Ungaria la fel. Italia are, la fel, prețuri mai mici decât noi. Slovacia, la fel. Avem exemple de state care au intervenit din prima săptămână, nu după trei săptămâni. Poate fi fezabil un leu (în România – n.r.) sau găsită o formulă astfel încât prețul să fie menținut; că dacă crește din nou prețul la pompă, acel adaos nu se va mai simți. Și atunci ce facem? Ne întâlnim din nou? Ne chinuim să facem ceva care nu funcționează?”, a declarat acesta.
De ce a fost blocată ordonanța
CES nu a dat avizul necesar adoptării OUG – iar fără acest aviz, Guvernul nu poate adopta ordonanța. Ședința extraordinară de la Palatul Victoria, programată la ora 17:00, a fost amânată.
Problema a fost una dublă: a ținut atât de proceduri, cât și de conținut. Pe de o parte, ordonanța a ajuns la CES fără toate avizele ministeriale. Potrivit informațiilor Antena 3 CNN, nu au avizat vicepremierul Marian Neacșu și Ministerul Justiției, condus de Radu Marinescu. Avizul de la Justiție a venit abia după ora 16:30.
Lipsa avizelor din guvern e motivul pentru care nu s-a luat nicio decizie?
„Procedural, da. Deci noi trebuia să avem avizare ministerială completă și varianta finală a acestei ordonanțe”, a explicat Fudulea.
Pe de altă parte, textul ordonanței nu conținea cu cât anume scade prețul la pompă.
„Decizia colegilor din plen a fost să amânăm, fiind un proiect de așa mare importanță trebuie discutat mai amplu. Din păcate nu am regăsit informație tehnică în care să fie clar cu cât va scădea prețul la pompă. Nu satisface nevoile partenerilor sociali și ale populației”, a declarat Fudulea.
Ce cere CES: reducerea să vină și de la stat, nu doar de la companii
Comisiile de specialitate din CES au cerut ca efortul să fie împărțit între stat și sectorul privat. Ordonanța Guvernului prevedea doar plafonarea adaosului comercial al companiilor. CES spune că asta nu e suficient – statul trebuie să contribuie și el, prin reducerea accizei sau a altor taxe.
„Observații: au fost pe conținut de la comisii, principiile pe care deja le-au evocat colegii noștri din comisiile de specialitate, care au transmis ca această solidaritate să fie echitabilă între partea privată și partea publică, astfel încât să putem să diminuăm și din impozitul pe care INCA, de exemplu, sau din acciză. Formula finală nu o avem astăzi, dar reducerea prețului la pompă să aibă două componente: una privată și una publică”, a spus Fudulea.
Dacă prețul la pompă a crescut, statul deja încasează automat mai mult din TVA, care se calculează procentual din prețul final. Criza îi aduce statului bani în plus față de cât prevedea bugetul. O parte din acest surplus, spune CES, ar trebui returnat cetățenilor.
„Soluția este la îndemâna Guvernului, pentru că să nu uităm, că în bugetul de stat a fost previzionat un anumit preț la pompă, prin care statul încasa o anumită valoare de TVA aferentă acelui preț și o acciză pe cantitatea consumată. Ori, dacă prețul este mai mare, statul oricum încasează mai mult TVA, deci avem deja un buget excedent în zona aceasta, de încasări. Și atunci am putea face în așa fel încât să avem un preț final la pompă. Toate propunerile sunt incluse”, a explicat președintele CES.
Ce urmează
CES va rediscuta ordonanța miercuri, în ședința săptămânală. Decizia de a pregăti OUG a fost luată luni, în grupul de lucru convocat de premierul Ilie Bolojan. Ordonanța prevedea declararea stării de criză pe piața petrolieră pentru 6 luni, plafonarea adaosului comercial pe întregul lanț de distribuție, condiționarea exporturilor de combustibili de acordul Ministerului Economiei și al Ministerului Energiei, și reducerea cantității de biocarburant din benzină.