De ce postul Paștelui durează 48 de zile. Când se termină de fapt

Postul Paștelui este cel mai lung și mai sever post din calendarul creștin-ortodox. Acest lucru este știut de toți credincioșii, însă puțini știu cât durează postului Paștelui, de fapt.

În fiecare an, milioane de credincioși se pregătesc sufletește și trupește pentru marea sărbătoare a Învierii Domnului, respectând rânduielile bisericești și tradițiile moștenite din generație în generație. Totuși, o întrebare apare frecvent: dacă Postul Mare este cunoscut ca având 40 de zile, de ce, în realitate, el durează 48 de zile? Și, mai ales, când se termină de fapt postul Paștelui?

Astfel, postul Paștelui nu înseamnă doar cele 40 de zile de post propriu-zis, ci include și Săptămâna Patimilor, care are o semnificație aparte în spiritualitatea creștină. Prin urmare, durata totală ajunge la 48 de zile de pregătire intensă pentru Înviere.

Postul Paștelui se termină în vinerea dinaintea Sâmbetei lui Lazăr

Din punct de vedere liturgic, cele 40 de zile ale Postului Mare se încheie în vinerea dinaintea Sâmbetei lui Lazăr. Această zi marchează sfârșitul perioadei celor șase săptămâni de postire efectivă, care amintesc simbolic de cele 40 de zile petrecute de Mântuitorul în pustie, în post și rugăciune.

Mulți credincioși sunt surprinși să afle că Postul Mare, în forma sa inițială, nu include și Săptămâna Patimilor. Practic, cele 40 de zile se încheie înainte de Sâmbăta lui Lazăr, zi care îl comemorează pe Lazăr cel înviat de Hristos. Din acel moment începe o perioadă distinctă, cu o încărcătură spirituală aparte.

Așadar, din perspectivă strict teologică, Postul Paștelui - ca perioadă de 40 de zile - se termină în vinerea dinaintea Sâmbetei lui Lazăr. Totuși, rânduiala bisericească nu se oprește aici, iar credincioșii continuă postul și în Săptămâna Patimilor.

Această delimitare explică diferența dintre cele 40 de zile simbolice și cele 48 de zile efective de postire și pregătire spirituală. În tradiția ortodoxă, cele două perioade sunt strâns legate, chiar dacă au semnificații liturgice distincte.

Se adaugă zilele din Săptămâna Patimilor

După încheierea celor 40 de zile ale Postului Mare, urmează Săptămâna Patimilor, cunoscută și sub denumirea de Săptămâna Mare. Aceasta începe în Duminica Floriilor și se încheie în Sâmbăta Mare, înainte de slujba Învierii.

Săptămâna Patimilor este perioada în care sunt rememorate ultimele zile din viața pământească a Mântuitorului: intrarea în Ierusalim, Cina cea de Taină, rugăciunea din Grădina Ghetsimani, judecata, răstignirea și punerea în mormânt. Din acest motiv, este considerată una dintre cele mai intense perioade din punct de vedere spiritual.

Chiar dacă, tehnic, cele 40 de zile de post s-au încheiat înainte de Sâmbăta lui Lazăr, tradiția bisericească menține rânduiala postirii și în Săptămâna Patimilor. Astfel, credincioșii continuă să respecte restricțiile alimentare, dar și să participe la slujbele speciale oficiate în fiecare seară, numite Denii.

Adăugând cele opt zile ale acestei săptămâni (de la Sâmbăta lui Lazăr până la Sâmbăta Mare inclusiv) la cele 40 de zile inițiale, ajungem la un total de 48 de zile. De aceea, în mod obișnuit, se spune că Postul Paștelui durează 48 de zile.

Este important de subliniat că Săptămâna Patimilor nu este doar o simplă continuare a postului, ci o perioadă de aprofundare a trăirii spirituale. Postul devine mai aspru, iar accentul cade pe pocăință, smerenie și meditație asupra sacrificiului lui Hristos.

În Vinerea Mare, ziua răstignirii, mulți credincioși aleg să țină post negru, adică să nu consume nici mâncare, nici apă până seara, când participă la Prohod. Această zi este considerată cea mai tristă din calendarul creștin, dar și una dintre cele mai încărcate de semnificație.

Postul Paștelui se încheie cu adevărat în noaptea de Înviere, când credincioșii participă la slujba specială și iau lumină. După momentul în care preotul rostește „Hristos a înviat!”, perioada de postire ia sfârșit, iar mesele de Paște marchează revenirea la alimentația obișnuită.

Care sunt zilele cu dezlegare la pește

Deși Postul Paștelui este considerat cel mai sever din an, există câteva zile speciale în care Biserica oferă dezlegare la pește. Aceste momente sunt așteptate cu bucurie de credincioși, deoarece aduc o ușoară relaxare a rânduielilor alimentare.

În mod tradițional, există două zile cu dezlegare la pește în Postul Paștelui: Buna Vestire și Duminica Floriilor. 

Buna Vestire, sărbătorită pe 25 martie, amintește de momentul în care Arhanghelul Gavriil i-a vestit Fecioarei Maria că va naște pe Fiul lui Dumnezeu. Importanța acestei zile în calendarul creștin justifică dezlegarea la pește, chiar dacă ea cade în plină perioadă de post.

Duminica Floriilor marchează intrarea triumfală a lui Iisus în Ierusalim și deschide Săptămâna Patimilor. Este o zi de bucurie, motiv pentru care Biserica acordă dezlegare la pește, în ciuda apropierii de cele mai dramatice momente din istoria mântuirii.

În anumite situații, dacă Buna Vestire cade în Săptămâna Patimilor, rânduiala poate suferi mici adaptări, însă, în general, aceste două sărbători sunt singurele momente de dezlegare la pește din Postul Mare.

Pe lângă aceste zile, există și alte forme de dezlegare, cum ar fi la untdelemn și vin, în anumite sâmbete și duminici din post. Totuși, acestea nu includ peștele, care rămâne rezervat celor două sărbători majore menționate anterior.

Prin urmare, Postul Paștelui durează, de fapt, 48 de zile, pentru că include atât cele 40 de zile propriu-zise ale Postului Mare, cât și cele opt zile ale Săptămânii Patimilor. Din punct de vedere liturgic, postul de 40 de zile se încheie în vinerea dinaintea Sâmbetei lui Lazăr, însă rânduiala continuă până în noaptea de Înviere.