Într-un moment în care Europa caută simultan securitate energetică, decarbonizare și relansare industrială, România riscă să transforme unul dintre cele mai ambițioase pariuri strategice ale sale într-un nou episod de ezitare politică. Declarația făcută de premierul demis Ilie Bolojan, vineri într-un interviu la HotNews, a pus sub semnul întrebării investiția majoră în proiectul mini-reactoarelor nucleare de la Doicești. În același timp, Polonia, grăbește investiția, premierul polonez Donald Tusk declarând că „aceste reactoare reprezintă o oportunitate reală”.
Aprobarea deciziei finale de investiție în februarie 2026 a plasat România printre cele mai avansate state europene în cursa pentru implementarea tehnologiei SMR, printr-un parteneriat între Nuclearelectrica, compania de proiect RoPower Nuclear, dezvoltatorul american NuScale Power și susținerea financiară a instituțiilor americane. Proiectul prevede instalarea a șase module NuScale VOYGR, cu o capacitate totală de 462 MW, pe amplasamentul fostei termocentrale pe cărbune de la Doicești, reutilizând infrastructura existentă într-un model de tranziție energetică industrială. Calendarul actual indică o perioadă de pre-EPC de aproximativ 15 luni, cu obiectiv operațional estimat pentru începutul anilor 2030, în jurul intervalului 2032–2034, în funcție de structura finală de finanțare și reglementare.
Din punct de vedere economic, miza este semnificativă. Autoritățile și dezvoltatorii estimează circa 4.000 de locuri de muncă în faza de dezvoltare și construcție, dintre care aproximativ 200 permanente, plus oportunități extinse pentru industria locală de producție, componente și servicii. În plus, proiectul este susținut de angajamente financiare americane de până la 4 miliarde de dolari prin instituții precum EXIM Bank și U.S. International Development Finance Corporation, ceea ce îl transformă nu doar într-un proiect energetic, ci și într-un vehicul de investiții strategice externe. Pentru România, aceasta ar putea însemna consolidarea lanțurilor industriale interne, noi competențe tehnologice și un avantaj regional într-un sector nuclear emergent.
Comentariile recente ale premierului Ilie Bolojan privind costurile și fezabilitatea economică au pus sub semnul întrebării proiectul.
Bolojan a calificat proiectul drept o gaură neagră: 240 de milioane de dolari pentru „un teren” și „niște hârtii”. În replică, Nuclearelectrica a transmis că Proiectul Reactoarelor Modulare Mici - Doiceşti are un potenţial enorm de dezvoltare a industriei nucleare româneşti, a Nuclearelectrica, a lanţului de furnizare, a sistemului educaţional asociat, al atragerii de investiţii.
Compania a explicat că ceea ce premierul numește „hârtii” sunt etapele obligatorii într-un proiect nuclear, când s-au desfăşurat misiuni independente ale AIEA asupra amplasamentului selectat, ale căror concluzii au confirmat demersurile întreprinse şi au dus la implementarea unor măsuri suplimentare. Obiectivele FEED 2, practic datele care au determinat decizia de obţinere de FID, au fost finalizate conform graficului şi la un buget redus faţă de cel estimat.
Mai mult, proiectul NuScale de la Doicești nu a fost o simplă afacere. A fost un proiect-fanion al Casei Albe, promovat direct de administrația americană ca replică strategică la monopolul energetic al Rusiei și Chinei în Europa de Est.
Recent, compania Nova Power&Gas, care deține 50% din compania de proiect RoPower Nuclear, a anunțat că situl amplasamentului de la Doicești „este transformat total.”
„Acolo unde era una dintre cele mai mari termocentrale pe cărbune din țară, acum este un amplasament ecologizat, pregătit pentru dezvoltarea proiectului SMR, atât la suprafață, cât și în subsol. Lucrările derulate din investițiile Nova în beneficiul proiectului SMR Doicești în perioada 2022 - 2025 au inclus lucrări complexe și de mare anvergură, urmărind să îndeplinească cerințele autorității de mediu și, nu în ultimul rând, cerințele speciale ale unui proiect nuclear de tip SMR", a declarat directorul general al Nova Power&Gas, Septimiu Costea.
Ce face Polonia
Avantajele SMR-urilor rămân atractive: costuri teoretic mai reduse decât reactoarele tradiționale mari, construcție modulară, implementare graduală, flexibilitate operațională și integrare mai ușoară în sistemele energetice moderne dominate de surse regenerabile variabile. Pentru statele care închid centrale pe cărbune, precum România sau Polonia, aceste reactoare oferă și oportunitatea reconversiei industriale a unor regiuni energetice tradiționale.
Polonia urmează o strategie similară, dar cu o abordare diferită tehnologic, mizând pe reactoarele BWRX-300 dezvoltate de GE Vernova și Hitachi prin Orlen Synthos Green Energy. Varșovia își propune construirea unei flote extinse de reactoare modulare până în 2035, tratând proiectele SMR nu doar ca infrastructură energetică, ci ca motor industrial național și parte integrantă a strategiei de autonomie energetică.
Recent, premierul Donald Tusk declara că „aceste reactoare reprezintă o oportunitate reală”. „Să abordăm rapid această problemă și să încheiem procedurile referitoare la aceste reactoare nucleare modulare medii, extrem de moderne”, cerea acesta, într-o ședință de guvern.
„Polonia are potențialul de a deveni un lider european în tehnologia reactoarelor modulare mici (SMR)”, declara și ministrul polonez al energiei, Miłosz Motyka, după semnarea parteneriatului între GE Vernova Hitachi Nuclear Energy (GVH) și Orlen Synthos Green Energy (OSGE), în februarie, la Washington
„Tocmai s-a făcut un nou pas decisiv către acest obiectiv. Pentru a asigura un sistem energetic stabil, cu emisii zero, și condiții de piață previzibile pentru industrie, dezvoltăm în paralel atât centrale nucleare de mare anvergură, cât și tehnologia reactoarelor modulare mici. SMR-urile oferă suport critic pentru sarcina de bază pentru industriile mari consumatoare de energie, contribuie la stabilitatea prețurilor pentru utilizatorii finali și reprezintă un stimulent puternic de creștere pentru lanțul de aprovizionare nuclear polonez. În contextul creșterii constante a cererii de energie electrică, implementarea ambelor tehnologii este esențială”, spunea acesta.
„Aceasta este o decizie de importanță strategică pentru tranziția energetică a Poloniei”, a declarat și secretarul de stat polonez la Ministerul Energiei, Wojciech Wrochna.
Comparația cu Polonia subliniază o întrebare strategică pentru București: dacă România își menține ritmul și coerența decizională, poate deveni primul centru SMR funcțional din Uniunea Europeană; dacă ezitările politice întârzie proiectul, avantajul de pionierat s-ar putea diminua rapid.