Centrala Nucleară de la Cernavodă nu va fi redeschisă în curând, „cel puțin nu în următoarele zece zile”, a anunțat directorul tehnic al Nuclearelectrica, Emil Macovei, marți. Nivelul Dunării este în continuare foarte scăzut și autoritățile nu pot spune cu certitudine când va putea fi repornită măcar una dintre cele două unități. „Prognozele sunt rezervate. Debitul încă nu crește”, a declarat și secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi.
Declarațiile celor doi oficiali au fost făcute la Conferința națională RO 3.0 „Securitatea energetică în fața schimbărilor climatice. Cum protejăm producția, rețelele și consumatorii”, organizată de Antena 3 CNN.
„În următoarele zece zile nu vom avea suficientă apă pe Dunăre ca să putem porni una din cele două unități”, a anunțat Emil Macovei, director tehnic Nuclearelectrica.
„Nu putem avansa o dată pentru redeschiderea centralei. Prognozele sunt rezervate. Debitul încă nu crește. Încercăm să avansăm termenul prin lucrări pe care Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați le face în zona Cernavodă, de dragare în principa. Nu avem o dată certă pentru deschiderea Cernavodă. Cel puțin nu pentru următoarele zece zile”, a spus și secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi.
Secetă fără precedent
Debitele Dunării, care au ajuns la cele mai mici valori din istorie, au forțat autoritățile să închidă cele două reactoare ale Centralei de la Cernavodă, care asigurau aproximativ 20% din energia dispecerizabilă. Prima unitate a fost închisă la data de 28 iulie 2026, urmată de cea de-a doua, la data de 13 august 2026, după ce încercările de a o mai menține în funcțiune au eșuat.
„A fost o perioadă dificilă și încă este. Din cauza condițiilor meteo, centralele rămân închise. În perioada aceasta de o lună și jumătate sistemul a funcționat în condiții de siguranță. Și vă garantez asta. Este o criză la care poate nu ne-am gândit atât de profund. Am luat în calcul scenarii de secetă, de caniculă, dar vă spun sincer că o astfel de criză care să afecteze mai multe țări și să aibă un impact atât de mare nu am gândit. Dar am supraviețuit și vom supraviețui”, a spus Virgiliu Ivan, directorul Dispecerului Energetic Național (DEN).
Acesta a dat asigurări că în luna septembrie consumul nu va fi unul mare. „Evaluările noastre sunt 7000-7500 de MW. Iar în octombrie 7700, valoarea maximă”.
Plan de urgență la Cernavodă:
Guvernul a anunțat un plan în trei etape pentru funcționarea în siguranță a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, dacă debitul Dunării va scădea și mai mult. Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a adoptat, la începutul lunii septembrie, o hotărâre care prevede: amplasarea unor barje, un dig de piatră și pompe pentru răcirea în siguranță a centralei nucleare.
Guvernul a transmis că un astfel de plan etapizat este necesar în condiţiile în care debitul Dunării este prognozat să înregistreze noi scăderi începând cu data de 10 septembrie.
Planul de intervenţie va fi declanşat doar dacă nivelul apei scade până la cota de 1,58 metri în bazinul prizei de apă al CNE Cernavodă şi prevede mai multe etape, în funcţie de evoluţia situaţiei.
- într-o primă etapă, mai multe nave şi/sau barje încărcate vor fi amplasate pe un aliniament cu o lungime de aproximativ 600 de metri, astfel încât fluxul pe braţul Dunării Vechi să direcţioneze un volum mai mare de apă către intrarea în Canalul Dunăre - Marea Neagră şi, implicit, către priza de apă a centralei;
- în a doua etapă se va realiza o închidere modulară cu pontoane şi hidrobaraje pe o secţiune de aproximativ 170 de metri, în zona canalului de racord al centralei. Ca variantă de rezervă, acest sistem poate fi înlocuit cu un baraj temporar realizat din piatră;
- în a treia etapă, Administraţia Naţională „Apele Române” şi Nuclearelectrica vor pune în funcţiune pompe de mare capacitate, care să asigure pomparea de apă suplimentară către priza de apă pentru răcire a centralei".
Buşoi: România are ca ţintă să instaleze 10 GW de energie solară şi eoliană
România și-a propus ținta ambițioasă ca până în 2030 să 10 GW de energie solară şi eoliană. De asemenea, în contextul în care seceta de pe Dunăre a evidențial vulnerabilitățile sistemului de energie, România vrea să investească și în capacități de stocare, în principal în baterii, dar şi pe stocarea hidro, a mai spus secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Buşoi, la conferința moderată de Adrian Ursu, jurnalist la Antena 3 CNN și Teodora Cimpoi, jurnalist Income Magazine.
„Accentul se pune în principal pe solar, eolian şi geotermal, însă acesta din urmă mai mult pentru termoficare, mai puţin pentru producţia de electricitate. Aici, Ministerul Energiei a sprijinit producţia de electricitate din surse regenerabile prin cofinanţarea CAPEX (cheltuieli de capital, n.r). Am avut un proiect în PNRR de peste 200 de milioane de euro, cu 30 de proiecte cofinanţate.
Avem mai multe proiecte finanţate din Fondul de Modernizare pentru autoconsum, dar şi pentru producţie, şi avem o schemă foarte de succes de contracte pentru diferenţă de peste 3 miliarde de euro pentru următorii 15 ani, în trei scheme diferite, care oferă certitudine şi garantează un preţ de strike pentru investiţiile în energie regenerabilă”, a explicat Cristian Buşoi.
Secretarul de stat a declarat că autorităţile din domeniu se vor concentra pe domeniul stocării energiei în baterii, dar şi pe cea destinată zonei hidro.
„Ne vom concentra, în săptămânile şi lunile următoare, pe stocare, în principal baterii, dar nu numai. Bineînţeles, stocarea hidro este, de asemenea, parte a proiectelor pe care Ministerul Energiei le va implementa în lunile şi anii care urmează. Aceasta va fi anunţată în curând prin viitorul Fond de Modernizare. Cel mai probabil va fi un Memorandum în această săptămână.
Ne-am angajat cu peste 10 miliarde de euro în diferite programe. Nu toate proiectele vor fi implementate pe deplin, dar avem nevoie de toate aceste proiecte: reţele de distribuţie electrică, producţie, transformarea complexului energetic Valea Jiului, contracte pentru diferenţă - toate acestea. Mai avem la dispoziţie puţin peste două miliarde şi trebuie să vedem unde ne concentrăm în următorii, să zicem, doi ani, pentru că proiectele trebuie finalizate în 2030.
Deci, ultimele apeluri trebuie să înceapă cel târziu în 2028 pentru a fi gata la timp. Şi ne uităm la următorul cadru financiar multianual şi la fondurile de coeziune, dar şi la viitorul Fondului de Modernizare. Aici facem un lobby foarte puternic pe lângă Comisia Europeană, instituţiile europene şi statele-membre pentru a continua în următorul deceniu, poate un pic diferit, legat de reforme, cu termene mai stricte, aşa cum a funcţionat PNRR”, a spus Bușoi.
Conferința națională RO 3.0, organizată de Antena 3 CNN
Conferința națională RO 3.0 „Securitatea energetică în fața schimbărilor climatice. Cum protejăm producția, rețelele și consumatorii” are loc marți, 8 septembrie 2026, de la ora 09:30 la Centrul de Conferințe Antena 3 CNN, The Mark, Clădirea Turn, etajul 2, București și va fi moderată de Adrian Ursu, jurnalist la Antena 3 CNN și Teodora Cimpoi, jurnalist Income Magazine.
Antena 3 CNN aduce la aceeași masă decidenții, operatorii infrastructurii critice, companiile energetice, experții în climă și gestionarea resurselor de apă, finanțatorii și furnizorii de soluții, în cadrul unei conferințe cu relevanță națională, dedicată identificării vulnerabilităților, soluțiilor și investițiilor necesare pentru protejarea securității energetice a României în fața schimbărilor climatice.
Conferința este transmisă live pe antena3.ro, jurnalul.ro, incomemagazine.ro și pe paginile de Facebook ale Antena 3 CNN, Income Magazine și Jurnalul, iar fragmente ale dezbaterii vor fi preluate live pe postul TV Antena 3 CNN.