Medicul de familie este, de cele mai multe ori, primul contact al pacientului cu sistemul de sănătate și un reper esențial atunci când vorbim despre prevenție. În cadrul campaniei naționale „Fără diabet”, „Caravana cu medici” ajunge în comunități în care accesul la servicii medicale este uneori limitat și identifică persoane care au nevoie de investigații sau de monitorizare suplimentară.
Dar ce se întâmplă după screening? Cum poate medicul de familie să asigure continuitatea îngrijirii și care sunt provocările cu care se confruntă astăzi în relația cu pacientul și cu restul sistemului medical?
Medicul de familie Mădălina Popa, membru al filialei „Caravana cu medici” Brașov, a fost prezentă la rubrica „Sfat de Sănătate” de la Antena 3 CNN și a explicat de ce încă mai este nevoie de caravane cu medici, chiar dacă există medici de familie.
„Sunt câteva, ca să nu spun destule comunități rurale care nu au medic de familie, iar pe lângă acest lucru, prin intermediul caravanelor, noi venim cu investigații biologice, analizele de sânge, investigațiile imagistice, ecografiile, ajutorul din partea colegilor de alte specialități, pe care într-un mediu rural, ca medic de familie independent, nu avem cum, din anumite aspecte legislative, să le aducem, iar altele, din anumite resurse care nu există”, a explicat medicul.
Caravana ajunge astfel să completeze munca medicilor de familie și să aducă investigații care, în unele comunități, sunt greu accesibile. Uneori, medicii descoperă însă că problema este și mai profundă: oameni care nu au mai ajuns la un consult sau nu și-au făcut analizele de ani întregi.
„Mulți pacienți nu își efectuează analizele de mulți ani sau deloc. Am avut care nu fuseseră niciodată la medic și aveau peste 50 de ani sau doamnele care, de la ultima sarcină dusă la capăt, nu s-au mai prezentat la medic, însemnând 30-35 de ani”, explică ea.
Una dintre situațiile întâlnite în cadrul screeningurilor este cea în care oamenii află că au o boală cronică, precum diabetul. Reacțiile sunt diferite, spune medicul.
„Aici sunt mai multe tabere. Prima tabără spune: «Ieri am fost undeva la un ospăț și am consumat dulce și de acolo am glicemia crescută» și le explicăm faptul că da, glicemia poate să aibă de-a face cu acest lucru, dar totuși, hemoglobina glicozilată, pe care noi, prin intermediul caravanelor, reușim să o efectuăm, ne arată media glicemiilor din ultimele 120 de zile. Așadar, dacă o glicemie o putem păcăli, hemoglobina glicozilată nu.
Este tabăra aceasta care neagă și spune că nu, cealaltă tabără, care ne întreabă ce trebuie să facă ca să se vindece. Și ceilalți care sunt ascultători și le explicăm ce presupune diabetul. Avem ajutorul colegilor diabetologi pe care îi avem alături de noi în fiecare caravană.
Diabetul zaharat este pe program național de sănătate, astfel că nu ține cont de categoria de asigurat/neasigurat. Deci tratamentul este compensat pentru orice categorie, chiar și pentru cei care nu sunt asigurați”, a completat Mădălina Popa.
Medicul atrage atenția că multe dintre bolile cronice nu dau semne la început, iar prevenția poate face diferența înainte ca acestea să ajungă să afecteze semnificativ viața pacientului.
„O mare parte din patologia cronică la debut nu prezintă niciun simptom, pe pacient nu îl doare. Dar repercusiunile pe termen lung și complicațiile care pot apărea ulterior îngreunează calitatea vieții. Și atunci, dacă noi putem totuși să o prevenim, putem lucra împreună”, susține ea.
Întrebată ce ar schimba în sistemul medical din România pentru ca pacienții să aibă acces mai ușor la prevenție, medicul spune că regulile ar trebui să aibă un rol important.
„Nu sună poate atât de bine, dar totuși, o societate sănătoasă are nevoie de reguli, din punctul meu de vedere, asemenea Occidentului. Deci acolo nu te întreabă nimeni dacă vrei vaccinare, acolo te programează, ești anunțat prin SMS și ești amendat dacă nu te prezinți. Regulile sunt baza prevenției. Și obligatoriu, o dată pe an, să efectueze analizele care, până la urmă, sunt gratuite”, a concluzionat medicul.