Doi soți obligați să demoleze o casă de 1,2 milioane de euro construită fără autorizație au spus că se mută în Thailanda, pentru că pierderea îi face să nu își mai permită să trăiască în Marea Britanie.
Jeremy Zielinski, de 75 de ani, și soția lui Elaine, de 80 de ani, sunt aproape de finalizarea procesului de dezmembrare a proprietății, la un an după ce un inspector de urbanism a susținut decizia consiliului local.
Ei primiseră autorizație pentru o clădire comercială cu două etaje destinată unui centru de reproducere cabalină și unui laborator, cu un mic apartament pentru angajați la primul etaj.
Exteriorul proprietății, amplasată pe un teren de 7 hectare cumpărat în Great Abington, Cambridgeshire, Marea Britanie, respecta cererea lor de autorizare. Însă interiorul a fost transformat într-o locuință bine amenajată, cu trei dormitoare și ferestre spectaculoase cu vedere spre peisajul rural.
În locul unei demolări complete, familia Zielinski a încheiat o înțelegere cu un antreprenor pentru a îndepărta cu grijă piesele ce puteau fi recuperate, pentru a reduce costurile.
Jeremy Zielinski rămâne profund nemulțumit de decizie, despre care el și soția lui spun că i-a costat „un milion de lire peste noapte”.
„Oricine cunoaște situația, fiecare persoană cu care am vorbit, consideră că este absolut ridicol, pentru că autorizația inițială a fost acordată pentru clădirea fizică exact așa cum era. Ei spun: «Situația locuințelor este disperată și vă obligă să vă dărâmați casa fără niciun recurs». Trebuie să ne vindem grajdurile pe nimic ca să putem cumpăra un loc unde să trăim, dar nu ne permitem nimic în această țară, așa că ne mutăm în Thailanda”, a declarat el pentru Daily Mail.
Demontarea proprietății astfel încât antreprenorul să poată reutiliza elemente precum cadrele din lemn, ferestrele și ușile pliante le economisește aproximativ 2.000 de lire din cele circa 30.000 de lire cât ar fi costat demolarea completă.
După ce vor vinde grajdurile și terenul pe care acestea se află, se așteaptă să rămână cu cel mult 350.000 de lire pentru a investi în noua lor locuință.
Cuplul ar fi preferat să se mute în Australia, unde au o fiică și patru nepoți, însă s-au plâns că și aceasta depășește bugetul lor.
Localnicii au fost în mare parte lipsiți de simpatie, o femeie de aproximativ 50 de ani spunând: „Au primit autorizație, au ignorat-o și clădirea trebuia să dispară. Cum pot spune că este nedrept?”.
O altă persoană a spus: „A fost o decizie destul de dificilă, locul arăta bine la exterior. Dar dacă permiți așa ceva, unde se termină?”.
Totuși, au existat și persoane care i-au susținut. David Hamper, în vârstă de 61 de ani, declarase anterior că îi pare „sincer rău” pentru ei, adăugând: „A încălcat regulile într-o anumită măsură și ar recunoaște asta, dar să îți auzi vecinii spunând «dărâmați-o» este greu de suportat pentru el”.
Lucrările de demontare a proprietății bucată cu bucată au început la începutul lunii aprilie, când au fost montate schele în jurul structurii.
Câteva zile mai târziu, acoperișul dispăruse, iar grinzile de lemn erau vizibile.
La începutul acestei săptămâni, întregul prim etaj fusese îndepărtat și rămăsese doar scheletul clădirii.
Lucrările trebuiau finalizate oficial până pe 6 mai, însă Jeremy Zielinski a spus că reprezentanții consiliului local au vizitat locul și păreau mulțumiți că demolarea va fi terminată până la sfârșitul acestei luni sau la începutul lunii viitoare.
Cuplul pasionat de cai a cumpărat în 1986 o casă cu o anexă și terenul pentru 100.000 de lire.
În 2014, au primit autorizație de construcție din partea Consiliului Districtual South Cambridgeshire pentru o afacere rurală care includea o recepție, birou, chicinetă, spațiu de laborator, vestiar pentru personal și toaletă la parter, iar la etaj două dormitoare cu băi proprii.
Însă inspectorul de urbanism Chris Preston a remarcat că proprietatea avea „un aspect clar rezidențial”, inclusiv o bucătărie cu insulă și bar pentru mic dejun, mobilier și electrocasnice domestice, o zonă de luat masa, living și birou pentru acasă.
La etaj existau două dormitoare și „un salon echipat cu canapea și televizor”.
Constructorii au început lucrările în 2017, iar soții Zielinski, care aveau trei copii, deși unul dintre ei a murit tragic în 2021 după vaccinarea anti-Covid, și-au vândut propria casă doi ani mai târziu și s-au mutat într-o locuință mobilă.
Cuplul crede că un vecin invidios i-a reclamat, ceea ce a dus la vizita inspectorilor de urbanism și la emiterea, în iulie 2023, a unei notificări de executare prin care li se cerea demolarea completă a construcției.
În documentele depuse la Inspectoratul de Urbanism, ei au susținut că lockdown-ul le-a distrus planurile de afaceri pentru clinică și că au fost forțați să transforme proprietatea în locuință, continuând în același timp activitățile comerciale pe terenul lor.
Au adăugat că ordinul de demolare completă era excesiv și i-ar lăsa fără acoperiș deasupra capului.
Preston le-a respins apelul, concluzionând că proprietatea fusese construită ca locuință încă de la început, și nu convertită din laboratorul și apartamentul aprobate, și că cei doi își vânduseră atât propria casă, cât și un alt teren cu autorizație pentru construcția unei locuințe.
El a remarcat, de asemenea, că existau „foarte puține dovezi că afacerea de colectare și analiză a spermei de armăsar a funcționat vreodată într-o măsură notabilă”.
Singura plată pentru taxe de laborator a fost de 44 de lire pentru un cal numit Dublin, însă „nu exista nicio indicație dacă analiza a fost efectuată la locația contestată”.
Preston a analizat și afirmația proprietarilor că aveau nevoie de un loc unde să locuiască, dar a concluzionat: „Având în vedere încălcarea clară și flagrantă a politicii de urbanism și prejudiciul asociat, consider că ingerința în drepturile omului ale apelantului și ale soției sale este proporțională în acest caz”.
Jeremy Zielinski, fost director de marketing pentru Injured Jockeys Fund, a declarat pentru Daily Mail că izbucnirea pandemiei de Covid le-a afectat grav speranțele de a dezvolta afacerea în acea proprietate, iar moartea fiicei lor, Claire, în vârstă de 55 de ani, „ne-a tăiat elanul de a lupta împotriva ordinului de executare”.
„Ne-am mutat acolo când construcția era parțial finalizată pentru a o pregăti să funcționeze ca afacere și cu intenția de a respecta autorizația, locuind la etaj și desfășurând afacerea la parter”.
Soția lui, recepționeră la un cabinet medical, declarase anterior că nu știau că încalcă legea.
„Vrem să continuăm să locuim aici. Este o casă călduroasă și confortabilă. O iubesc”, a explicat ea. „Nu are sens să o dărâme. Nu vreau să merg să trăiesc într-o rulotă. Dacă vom fi evacuați, va trebui să depindem de stat. Nu am fi continuat și nu ne-am fi investit toți banii în asta dacă nu am fi crezut că este complet legal”.
Consiliera Tumi Hawkins, membru responsabil pentru urbanism în cadrul consiliului districtual în momentul în care Inspectoratul de Urbanism a susținut ordinul de executare, a spus atunci că salută „decizia clară a inspectorului”.
„Acest caz arată importanța respectării utilizărilor și condițiilor specifice care justifică dezvoltările în zonele rurale. Regulile de urbanism există cu un motiv – inclusiv pentru protejarea zonelor rurale – iar această decizie demonstrează că vom acționa atunci când aceste reguli sunt încălcate”, a declarat aceasta.
O purtătoare de cuvânt a consiliului a declarat: „Deși notificarea de executare prevedea ca proprietatea să fie demolată până la 6 mai 2026, antreprenorii au informat că termenul nu va putea fi respectat.
În urma unei vizite la fața locului, consiliul a constatat că lucrările au început și sunt într-un stadiu avansat la data de 5 mai 2026, astfel că nu vor fi luate măsuri suplimentare, cu condiția ca demolarea să fie finalizată până la sfârșitul lunii mai 2026 și cerințele notificării să fie respectate integral”.