Sancțiunile record aplicate în dosarul ROBOR au adus în prim-plan și rolul instituțiilor care supraveghează sistemul bancar de la noi. Și, în timp ce Consiliul Concurenței susține că a descoperit practici anticoncurențiale în procedura de stabilire a ROBOR, Banca Națională spune că atribuțiile sale sunt limitate la supravegherea prudențială și la administrarea cadrului tehnic al pieței monetare.
Nimic însă despre responsabilitatea în fața clienților, cei care sunt prejudiciați de comportamentul abuziv. Pare că instituția care e obligată să vegheze asupra sistemului bancar din România nu doar că a tolerat relațiile speculative dintre bănci în defavoarea clienților, ci încearcă și acum, după comunicarea amenzilor, să acopere practicile abuzive.
După sancțiunile record aplicate în dosarul ROBOR, atenția s-a mutat și asupra atribuțiilor instituțiilor implicate. Banca Națională supraveghează stabilitatea sistemului bancar și stabilește cadrul tehnic de funcționare a pieței monetare.
În schimb, investigarea unor eventuale practici anticoncurențiale și aplicarea sancțiunilor revin exclusiv Consiliului Concurenței, singura autoritate care poate ancheta și amenda înțelegerile de tip cartel între bănci.
„Investigația a fost meticuloasă, a durat 3 ani, 3 ani jumate. Da, e cam durata standard a investigațiilor noastre. Asta, repet, o investigație mai complicată, decizia are cam 700 de pagini. De ce atât de mult? Pentru că știm că vor urma procese care sunt complicate și avocații băncilor o să ne toace și or să ne caute fiecare fisură. Și atunci trebuie să fim foarte, foarte documentați”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
Raportul Consiliului Concurenței arată că ancheta nu a vizat modul tehnic de calcul al indicelui ROBOR, ci comportamentul participanților în perioada de fixing.
Potrivit atribuțiilor sale, BNR verifică respectarea regulilor tehnice de funcționare a pieței, însă nu poate identifica, prin instrumentele sale prudențiale, eventuale schimburi de informații dintre participanți. Aceste aspecte intră în competența Consiliului Concurenței.
„Dacă vorbim de dovezi... Aici e un complex, nu un singur element care contează. Există și schimburi de mesaje între bănci, există și coordonare de metodologii, dar elementul cel mai important, elementul-cheie aici este faptul că pot să vadă în perioada de cotare, pot să vadă ce fac alte bănci. Deci nu se păstrează confidențialitatea cotațiilor”, explică Bogdan Chirițoiu.
Pentru persoanele care se consideră prejudiciate, sancțiunile aplicate de Consiliul Concurenței nu înseamnă automat acordarea unor despăgubiri.
Banca Națională nu soluționează litigiile dintre clienți și bănci și nu poate acorda despăgubiri.
Pentru sesizări privind clauze sau practici considerate abuzive, consumatorii se pot adresa Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor.
Dacă urmăresc o soluție amiabilă, pot apela la Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul bancar, iar eventualele despăgubiri pot fi obținute doar prin instanță.
„Avem un singur precedent până acuma în România, pe o decizie a noastră împotriva firmelor care comercializau imunoglobuline: unii pacienți s-au constituit în părți vătămate și au cerut despăgubiri. Aici, instanța civilă a spus că va judeca cererea lor de despăgubire abia după ce se soluționează fondul. Deci, după ce avem o confirmare a Curții Administrative asupra deciziei noastre. Nu știu cum vor proceda instanțele în cazul băncilor. E foarte posibil să gândească la fel”, adaugă Chirițoiu.
Până la o decizie definitivă în dosarul ROBOR, sancțiunile aplicate de Consiliul Concurenței și eventualele acțiuni pentru despăgubiri vor urma proceduri separate.