Climatologii avertizează că fenomenul El Niño a început oficial, iar lumea se pregătește pentru un nou an cu vreme extremă. Europa a trecut deja printr-un val de căldură puternic în luna mai, iar meteorologii avertizează că în zilele următoare sunt așteptate temperaturi de 40°C și „nopți tropicale” în zona Mediteranei. Însă El Niño nu înseamnă doar temperaturi mai mari. Experții de la Institutul IHE Delft avertizează că fenomenul poate avea efecte în lanț grave: secetă, insecuritate alimentară și chiar pene de curent, scrie Euronews.
Acest fenomen natural, care apare neregulat la intervale de doi până la șapte ani, se produce atunci când temperaturile de la suprafața Oceanului Pacific de Est devin neobișnuit de ridicate.
Efectul poate împinge temperaturile globale în sus și poate favoriza apariția unor evenimente meteorologice extreme. Ultimul episod El Niño s-a desfășurat între mai 2023 și martie 2024 și a contribuit la recordurile de căldură care au alimentat valuri mortale de caniculă, incendii de vegetație și inundații în mai multe regiuni ale lumii.
Iar 2026 este deja prognozat ca unul dintre cei mai fierbinți ani înregistrati vreodată. Cele mai recente estimări sezoniere ale Centrului European pentru Prognoze pe Termen Mediu (ECMWF) arată că vara și începutul toamnei vor avea temperaturi peste normal în mare parte din Europa.
Cum poate afecta El Niño producția de energie
Lipsa ploilor și scăderea debitelor râurilor pot provoca probleme majore în sistemele energetice, mai ales în țările care se bazează puternic pe hidroenergie. În astfel de cazuri, furnizorii sunt nevoiți să apeleze mai mult la surse fosile precum petrolul sau cărbunele, ceea ce crește costurile și emisiile de CO2.
Schimbările climatice au început deja să producă astfel de efecte, chiar înainte de instalarea actualului El Niño. În Norvegia, considerată adesea „cea mai mare baterie a Europei” datorită rețelei sale vaste de baraje, rezervele de zăpadă au ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimele două decenii, după o iarnă caldă și secetoasă.
Experții spun că deficitul este de aproximativ 25 TWh - suficient pentru alimentarea a circa 2,5 milioane de locuințe timp de un an și aproape o cincime din producția hidro totală a Norvegiei de anul trecut.
Nici energia solară nu scapă de efectele caniculei.
„Este o concepție greșită destul de răspândită că mai mult soare înseamnă automat mai multă energie”, a explicat Ioanna Vergini, fondatoarea platformei wfy24.com, pentru Euronews Earth. „Celulele fotovoltaice sunt semiconductori și, ca orice componentă electronică, își pierd din eficiență pe măsură ce temperatura crește”.
Pentru fiecare grad peste 25°C, eficiența panourilor scade cu aproximativ 0,4% până la 0,5%.
Ce înseamnă El Niño pentru securitatea alimentară
Institutul IHE Delft lucrează în mai multe zone afectate direct de El Niño și avertizează că lipsa alimentelor s-ar putea agrava în următorii doi ani.
În Nicaragua, de exemplu, culturi esențiale precum porumbul și fasolea riscă să fie compromise în regiuni deja vulnerabile, ceea ce ar putea duce la scăderea veniturilor și la accentuarea insecurității alimentare.
Lipsa precipitațiilor și nivelul scăzut al râurilor afectează și culturile irigate din Columbia, nord-estul Braziliei și India, unde fermierii ar putea fi obligați să folosească mai intens apele subterane, crescând riscul de supraexploatare.
Efectele pot ajunge și în Europa. Uniunea Europeană importă anual alimente în valoare de aproximativ 188,6 miliarde de euro, iar produse precum grâul, porumbul sau cacao sunt foarte vulnerabile la fenomene climatice extreme.
El Niño ar putea aduce secetă severă și în Europa
Pe 17 iunie a fost marcată Ziua combaterii deșertificării și secetei, un moment care readuce în prim-plan riscul tot mai mare al degradării terenurilor.
Specialiștii avertizează că El Niño ar putea declanșa secete severe la nivel global în 2026 și 2027, iar Europa nu este ferită.
„Prognozele care indică vreme mai caldă și mai uscată în Olanda și în restul Europei cresc riscul de valuri de căldură și incendii de vegetație. Secetele din 2018 și 2022 au arătat deja cât de puternic pot afecta ecosistemele și sănătatea oamenilor”, avertizează IHE Delft.
Debitele reduse ale râurilor europene ar putea diminua disponibilitatea apei potabile și ar putea duce la restricții pentru agricultură și pentru centralele electrice care folosesc apă pentru răcire.
„El Niño care urmează este un semnal clar că seceta nu este doar o problemă de mediu”, spune profesorul Micha Werner, specialist în reziliență la secetă în cadrul IHE Delft. „Ea afectează sistemele alimentare, producția de energie, economiile, ecosistemele și bunăstarea oamenilor. Construirea rezilienței înseamnă acțiune înainte ca o criză să izbucnească”.
El Niño sau schimbările climatice?
Apariția El Niño a readus fenomenul în atenția globală, iar în presă au apărut deja titluri despre un posibil „Super El Niño”. Totuși, specialiștii spun că acesta nu este un termen științific oficial și nu este folosit de NOAA.
Mai mulți climatologi avertizează că accentul pus exclusiv pe El Niño riscă să eclipseze problema de fond: schimbările climatice.
Cercetători de la Universitatea Columbia au arătat recent că, deși intensitatea și frecvența fenomenului sunt importante, problema cu adevărat majoră este accelerarea fără precedent a încălzirii oceanelor.
Unii meteorologi estimează că un episod obișnuit de El Niño ridică temporar temperatura medie globală cu 0,1 până la 0,2°C. Prin comparație, încălzirea provocată de activitatea umană a crescut deja temperatura globală cu aproximativ 1,3-1,5°C față de perioada preindustrială.
„El Niño este un fenomen natural”, spune climatologul Friederike Otto. „Vine și pleacă. În schimb, schimbările climatice se agravează atât timp cât continuăm să ardem combustibili fosili. Asta este adevăratul motiv de îngrijorare”.