Ministrul Afacerilor Externe Emil Hurezeanu a declarat, într-un interviu exclusiv pentru Antena 3 CNN, că a discutat cu omologul său din Olanda despre jaful Tezaurului Dacic, stabilind faptul că este „una dintre cele mai grave afaceri bilaterale de stat dintre Olanda și România”. Hurezeanu i-a explicat lui Caspar Veldkamp rolul artefactelor furate în cultura romanească și a subliniat importanța recuperării lor.
„L-am întâlnit pe ministrul de externe al Olandei, la prânz, aici la Bruxelles. Vorbisem cu el sâmbătă dimineața când am aflat de acest jaf, după ce doamna ministru a Culturii a fost informată. Am fost de acord că e una dintre cele mai grave afaceri bilaterale de stat dintre Olanda și România și atunci l-am sunat pe ministrul de Externe al Olandei, sâmbătă dimineață, am stabilit care să fie linia noastră, în sensul că polițiile încă nu anunțaseră, deci opiniile publice din Olanda, din România, din alte părți nu erau încă informate, urmau să aibă conferințele de presă ale muzeului.
I-am spus că e un jaf care creează o stare de șoc, de profundă emoție, pentru că e una dintre cele mai importante piese din tezaur, din patrimoniul național care au legătură cu identitatea istorică nemijlocită, intimă a României, iar, pe de altă parte, totul se întâmplă într-un context încărcat emoțional, în care o țară occidentală e la capătul drumului, adică e un muzeu printre cele mai moderne, cu o securitate foarte bine pusă la punct, dar e vorba de exponate ale noastre, care țin de fibra noastră cea mai intimă, care dispar într-un stat străin”, a explicat Emil Hurezeanu în interviul exclusiv pentru Antena 3 CNN.
Ministrul de Externe a explicat măsurile luate în cazul furtului Tezaurului Dacic, subliniind colaborarea eficientă între rețelele diplomatice și cele polițienești transfrontaliere pentru a gestiona situația.
„Activarea circuitelor transfrontaliere a poliției, asta e o chestiune pe care o știu polițiștii mai bine decât diplomații. În ce mă privește pe mine, am vorbit imediat cu activarea rețelelor noastre consulare și diplomatice din țările vecine, având în vedere că orașul e la 30 de kilometri de frontiera cu Germania și avem atașați de interne, reprezentanți ai MAI și în Germania, în 2-3 locuri, și în alte părți, au fost și ei activați în așa fel încât să ia legătura pe canalele lor obișnuite cu polițiile. N-a fost nevoie de o mare intervenție din partea lor pentru că sunt mecanisme ale intervenției polițienești care intră automat în funcțiune.
Sunt două atitudini majore acum care se manifestă acut în Olanda, în România, i-am explicat că a doua zi, după 24 ianuarie, în condițiile în care au fost demonstrații cu drapelele naționale și e un eveniment pe care nu-l definesc acum, nu-l calific, e un eveniment, dar se întâmplă natural, e cu priză societală, al sentimentelor naționale, al reorientării spre național în detrimentul planurilor globaliste, i-am spus că asta se adaugă importanței obiective a acestui furt, gravității obiective a acestui furt și pentru ei pentru că niciodată nu s-a mai furat la această scară. De aceea, ce putem face noi e să vedem în ce măsură peisajul public poate fi lămurit și detensionat prin transformarea acestui fapt senzațional cu efecte catastrofale în privința României, dar și în privința atitudinii posibile a românilor față de o țară ca Olanda sau o țară occidentală, trebuie să evităm ca asta să se transforme într-un bulgăre de zăpadă”, a mai declarat ministrul de Externe, Emil Hurezeanu.