Aproape două săptămâni sunt de când reactorul 2 al Centralei Nucleare de la Cernavodă este oprit. Nu dintr-o avarie. Nu dintr-un accident. Ci pentru că Dunărea a scăzut atât de mult încât nu mai are apă să răcească reactorul.
Ca să evite exact acest lucru, statul român a intervenit în forță pe fluviu la începutul lui august. A dinamitat o stâncă. A scufundat patru barje încărcate cu piatră. A cheltuit peste 12 milioane de lei. S-a lăudat la televizor.
Doar că nimic din toate acestea nu a funcționat. Nivelul apei nu a crescut. A scăzut până la cel mai mic nivel din ultimii 40 de ani. Iar pe 13 august reactorul s-a oprit oricum.
Acesta a fost momentul în care Antena 3 CNN a întrebat instituțiile implicate: pe ce studiu de specialitate s-au bazat aceste intervenții? Cine l-a comandat? Cine l-a făcut? Cât a costat? Și cine a coordonat totul?
Răspunsurile pe care le-am primit nu conțin acel studiu. Conțin, în schimb, o instituție care dă vina pe alta. AFDJ Galați ne trimite la Apele Române. Apele Române ne trimit înapoi la AFDJ. Iar Ministerul Apărării ne trimite la Guvern. Guvernul nu ne trimite niciunde.
› Vezi galeria foto ‹
Între timp, singurele măsurători științifice serioase pe Dunăre au început abia pe 22 august. La trei săptămâni după ce stânca fusese deja aruncată în aer și barjele, scufundate.
Cum am ajuns aici: o Dunăre la cel mai scăzut nivel din ultimii 40 de ani
Vara lui 2026 a adus o secetă cum de mult n-a fost. Debitul Dunării la intrarea în țară a coborât la aproximativ 1.400 de metri cubi pe secundă, cel mai scăzut nivel din ultimii 40 de ani. La Cernavodă, apa scădea cu doi centimetri pe zi.
Problema nu e doar cât de puțină apă e pe Dunăre, ci și pe unde curge. Înainte de intervenții, din cei 1.400 de metri cubi pe secundă, aproximativ 1.200 intrau pe brațul Bala, iar spre Dunărea Veche – brațul care alimentează centrala de la Cernavodă – ajungeau doar 200. Cu alte cuvinte, circa 80% din apă se scurgea în partea „greșită”.
Reactorul 1 fusese deja oprit. Ca să nu se ajungă la oprirea și a reactorului 2, autoritățile au decis o intervenție în forță pe fluviu.
Dinamită și barje scufundate
În data de 31 iulie, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a declarat stare de alertă la nivelul întregii țări, pe motivul scăderii producției de energie electrică.
O zi mai târziu, pe 1 august, printr-o nouă hotărâre – CNSU nr. 16 – s-au aprobat măsuri de urgență pentru creșterea nivelului apei pe Dunăre, tocmai ca să nu se închidă reactorul.
Hotărârea, semnată de premierul Ilie-Gavril Bolojan în calitate de președinte al CNSU, prevedea ca, în perioada 1-4 august 2026, patru ministere – Energie, Mediu, Transporturi și Apărare – să execute două lucrări: „profilarea stâncii Pârjoaia prin eliminarea controlată a crestei active; respectiv realizarea unui epiu (prag) submers provizoriu din maximum patru barje metalice, așezate succesiv de la mal către albie și încărcate cu piatră”.
Pe înțelesul nostru, al tuturor: se dinamitează stânca Pârjoaia și se scufundă patru barje, ca să formeze două praguri artificiale care să împingă apa de pe Bala înapoi spre Dunărea Veche și spre centrală.
Operațiunea, pas cu pas
Prima încercare de a distruge stânca, duminică, 2 august, a eșuat. Cele două explozii – una la suprafață, una sub apă – nu au dislocat formațiunea. Militarii au revenit luni, 3 august, cu mai mult explozibil. Stânca a fost în cele din urmă spartă.
Tonul autorităților a fost triumfător.
„Armata acum și-a făcut treaba, cu disloca această stâncă căreia nimeni nu i-a venit de hac de vreo 30 de ani”, spunea la începutul lui august ministrul Apărării, Radu Miruță.
Tot el a asigurat public că socoteala financiară e în regulă: o zi în plus de funcționare a centralei ar fi, în calculele lui, de vreo trei ori mai eficientă financiar decât costul operațiunilor.
A urmat scufundarea barjelor, între 5 și 9 august. Patru barje încărcate cu piatră, coborâte controlat câte două, pentru a forma două praguri artificiale. Autoritățile estimau o creștere de 6–7 centimetri pe Dunărea Veche și 2–4 centimetri la centrală.
Și, pentru scurtă vreme, măsura chiar a părut că funcționează: nivelul a crescut cu opt centimetri la Cernavodă. Dar chiar și atunci coordonatorii avertizau că „pericolul nu a trecut”, pentru că barjele scufundate pot fi oricând mutate de curenții puternici ai fluviului.
Un dâmb, un fluviu care scade și un reactor oprit
Centimetrii ăia câștigați n-au ținut.
Explicația eșecului a dat-o chiar ministra Mediului, Diana Buzoianu. În prima zi, da, nivelul a crescut cu opt centimetri. Apoi apa a început să care aluviuni și să sape curenți pe care nimeni nu-i mai putea controla pe cei 60 de kilometri până la centrală.
„S-a creat un obstacol, un dâmb, care practic a reorientat debitul de apă”, a spus Buzoianu.
Așa că sunt 12 zile de când Centrala Nucleară de la Cernavodă este oprită complet. Toate intervențiile făcute pe Dunăre pentru creșterea debitului și pentru prevenirea închiderii reactorului 2 au fost un eșec. Nu doar că nivelul apei nu a crescut la centrală, ci a scăzut vertiginos după toate misiunile dispuse de Guvernul României.
Pe 13 august, reactorul 2 a fost oprit controlat, după ce nivelul la Cernavodă a atins un nou minim istoric de minus 233 de centimetri. Eșecul a ajuns și în presa internațională: Reuters a scris că eforturile României de a devia apa Dunării au eșuat, punând sub semnul întrebării viitorul energiei nucleare într-o climă tot mai extremă.
Bilanțul financiar: misiunile executate pe Dunăre au costat peste 12 milioane de lei. Punctul de plecare fuseseră cele 7 milioane de lei alocate inițial din Fondul de Rezervă pentru lucrările de urgență din zona bifurcației Bala – Dunărea Veche, sumă care a crescut pe măsură ce operațiunile s-au complicat.
Întrebarea la care nimeni nu răspunde
O intervenție de asemenea anvergură – să dinamitezi o formațiune stâncoasă și să modifici distribuția curenților pe un fluviu internațional – se face, în mod normal, pe baza unui studiu de specialitate. Un studiu care să spună, cu date topobatimetrice și geodezice, ce se întâmplă cu apa după ce miști stânca și scufunzi barjele.
Antena 3 CNN a întrebat explicit, în scris, toate instituțiile implicate – AFDJ Galați, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Transporturilor și Ministerul Mediului.
Am cerut să ni se spună: în baza cărui studiu s-au făcut intervențiile începute pe 2 august; cine a realizat acel studiu; către ce instituții și persoane a fost transmis; cine l-a comandat; cât a costat; și cine a coordonat, ca persoană responsabilă, toate activitățile de pe Dunăre.
Niciuna dintre autorități nu a răspuns la aceste întrebări. În schimb, fiecare a arătat cu degetul spre alta.
Cum își pasează instituțiile responsabilitatea
Așa că haideți să urmărim, împreună, „traseul răspunderii”
AFDJ Galați – administrația fluvială care se ocupă de calea navigabilă – ne trimite direct mai sus.
„În ceea ce privește întrebările nr.1, 2, 3, 4, 5 și 6, vă rugăm să vă adresați Administrației Naționale «Apele Române» București, întrucât întreaga acțiune desfășurată în zona Bala a fost coordonată de domnul director general adjunct al acestei instituții”, se arată în documentul transmis redacției noastre.
Deci pentru studiu, cost, coordonare – mergeți la Apele Române, unde ar exista un director general adjunct care a coordonat totul.
Apele Române confirmă parțial, dar apoi întorc din nou macazul. În răspunsul către Antena 3 CNN, instituția recunoaște mai întâi că nu a existat un aviz prealabil: „pentru aceste lucrări excepționale executate în regim de maximă urgență, Administrația Națională «Apele Române» / Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral nu au emis un aviz de gospodărire a apelor prealabil, procedurile administrative standard fiind adaptate cadrului legal imperativ aplicabil stării de alertă”.
Apoi Apele Române își asumă coordonarea de ansamblu. Însă împinge partea „grea”, execuția propriu-zisă, spre altcineva.
„Coordonarea acțiunilor s-a realizat de către Administrația Națională «Apele Române», dar acțiunile de detonare, respectiv de dragare au fost realizate de către alte autorități ale statului reglementate prin Hotărâre CNSU”, se menționează în documentul citat.
Iar pentru bani – adică pentru cele peste 12 milioane de lei – suntem trimiși înapoi de unde am plecat: „Pentru celelalte informații solicitate (costuri etc.), vă rugăm să adresați Administrației Fluviale a Dunării de Jos.”
Totodată, Ministerul Apărării Naționale, care a executat efectiv dinamitarea, mută răspunderea la nivel politic. MApN spune că a acționat exclusiv în baza hotărârilor CNSU date de Guvernul României – adică hotărârile nr. 15 din 31 iulie și nr. 16 din 1 august.
Numai că nici hotărârea din 31 iulie, nici cea din 1 august nu au la bază vreun studiu de specialitate făcut anul acesta pe Dunăre, în zona centralei de la Cernavodă sau pe brațul Bala. Ele dispun lucrările, dar nu invocă niciun studiu științific care să le fundamenteze.
Singura „expertiză” a fost făcută în timpul operațiunii, nu înainte
Există totuși un moment în care apare o expertiză. În plină desfășurare a operațiunilor, purtătoarea de cuvânt a Apelor Române, Ana Maria Agiu, explica public că metoda de scufundare a barjelor abia se stabilea, printr-o expertiză a specialiștilor de la Universitatea „Dunărea de Jos” și de la AFDJ Galați, urmând ca barjele să fie scufundate una câte una „și se va observa impactul”.
Adică metoda se decidea din mers, testând efectul pe teren, nu pe baza unui studiu prealabil care să fi anticipat ce se întâmplă cu fluviul.
La aceasta se adaugă un cadru de reglementare pe care Apele Române îl invocă, dar care nu are legătură cu urgența din august. Este vorba despre proiectul de „Restaurare și renaturare a zonei de bifurcație a brațului Bala”, avizat în 2022, cu acord de mediu din 2023 și aviz ANANP tot din 2023.
Un proiect de bioinginerie gândit pe termen lung, cu avize de acum trei-patru ani, nu este același lucru cu un studiu care să spună ce se întâmplă acum, în vara lui 2026, dacă dinamitezi stânca Pârjoaia și scufunzi barje pe brațul Bala.
Măsurătorile științifice vin abia acum, după intervenții
Iar cercetarea științifică a albiei a început abia după ce lucrările fuseseră deja executate.
Potrivit comunicatului MApN nr. 257 din 22 august, abia pe 22 august un detașament al Direcției Hidrografice Maritime „Comandor Alexandru Cătuneanu” a început cercetarea hidrografică în bazinul Dunării, în raionul Cernavodă.
În cadrul acestei misiuni, spun cei de la Apărare, „specialiștii MApN execută măsurători topobatimetrice și geodezice pentru evaluarea configurației albiei și identificarea zonelor în care sunt necesare intervenții”.
Adică exact măsurătorile care ar fi trebuit să existe înainte de a dinamita stânca și de a scufunda barjele se fac abia acum, la trei săptămâni după intervenții și după ce reactorul a fost deja oprit.