Europa ratează în fiecare an investiții de cel puțin 120 de miliarde de euro, pentru că nu reușește să extindă peste granițe modelele care funcționează deja bine în anumite țări. Estimarea aparține institutului italian de analiză The European House–Ambrosetti (TEHA), care a realizat studiul împreună cu Amazon, scrie Euronews.
Cercetarea, publicată joi, arată că fiecare stat european are propriile reguli și sisteme pentru transport, energie, tehnologie sau educație. Iar aceste diferențe îi descurajează pe investitori, care ar trebui practic să se adapteze la 27 de piețe diferite în loc de una singură.
Autorii studiului au analizat exemple de succes din mai multe domenii, de la rețelele de cale ferată și inteligența artificială până la energie și modul în care sunt făcute legile. Concluzia lor este că Europa nu trebuie să copieze modele din SUA sau din Asia, ci să ia ce funcționează deja bine într-o țară și să aplice la nivelul întregii Uniuni.
„Europa nu trebuie să caute răspunsuri în altă parte. Unele dintre cele mai convingătoare modele de investiții funcționează deja în interiorul UE. Doar că nu au fost conectate sau extinse”, a declarat Diego Begnozzi, consultant senior la TEHA și autorul studiului.
Suma de 120 de miliarde de euro ar putea fi chiar mai mare. Ea include doar investițiile directe pierdute, fără efectele mai largi pe care acești bani le-ar avea asupra economiei, precum locurile de muncă sau creșterea altor afaceri.
Pentru comparație, raportul privind competitivitatea coordonat în 2024 de Mario Draghi, fostul președinte al Băncii Centrale Europene, estima că Europa are nevoie de 750–800 de miliarde de euro în plus pe an, ca să nu rămână în urmă în economia globală.
Comisia Europeană lucrează în prezent la recomandările din raportul Draghi, dar și la cele dintr-un raport separat al fostului premier italian Enrico Letta, despre finalizarea pieței unice. Ambele documente cer, în esență, același lucru: ca firmele să poată lucra mult mai ușor în mai multe țări europene deodată.
Unde pierde Europa bani
Cea mai apăsătoare problemă rămâne energia. Costurile mari la electricitate pun tot mai multă presiune pe industria europeană, iar studiul arată cât de mare este diferența față de Statele Unite.
„Companiile europene au plătit pentru electricitate de aproximativ 2,8 ori mai mult decât companiile americane în primul trimestru din 2025, în timp ce o integrare mai mare a sistemelor energetice naționale în Piața Unică ar putea genera până la 43 de miliarde de euro anual până în 2030”, se arată în raport.
Cu alte cuvinte, dacă rețelele de energie ale țărilor europene ar fi mai bine legate între ele, curentul ar putea circula mai ușor acolo unde e nevoie, iar prețurile ar scădea.
Situația e similară și la transport. Trenurile care traversează granițele sunt mult mai lente decât cele care circulă în interiorul aceleiași țări, pentru că fiecare stat are propriile reguli tehnice, sisteme de semnalizare și proceduri.
„Serviciile feroviare transfrontaliere sunt cu 23,4% mai lente decât rute interne comparabile, deși au trecut aproape 40 de ani de la începutul liberalizării feroviare, ceea ce limitează valoarea infrastructurii fizice a Pieței Unice”, notează autorii.
Bariere asemănătoare apar și în inteligența artificială, infrastructura digitală, regulile fiscale, educație, piața muncii și sistemul de justiție.
De ce nu investesc guvernele în proiecte comune
Una dintre explicații ține de bani și de interese. Un guvern național are puține motive să finanțeze un proiect de care vor beneficia și alte țări, de exemplu o linie de cale ferată sau o interconexiune energetică la graniță.
Teoretic, aici ar trebui să intervină Uniunea Europeană. Problema este că bugetul UE e foarte mic în comparație cu bugetele cumulate ale statelor membre. El reprezintă aproximativ 1% din venitul național brut al Uniunii, un nivel pe care autorii îl consideră prea mic pentru investiții mari la nivel european.
Diferența se vede clar în cifre. În 2024, UE a cheltuit 170,5 miliarde de euro, în timp ce statele membre, luate împreună, au cheltuit 8.856,8 miliarde de euro. Cu un buget atât de mic, Bruxelles-ul nu poate compensa lipsa investițiilor naționale în proiectele care ar folosi mai multor țări deodată.
Ce face Bruxelles-ul
Uniunea lucrează la schimbarea regulilor pentru piețele de capital, astfel încât firmele să găsească mai ușor finanțare, dar și la măsuri de sprijin pentru industrie.
A propus, de asemenea, EU Inc., un set de reguli comune care să permită unei firme să fie înființată și să crească oriunde în Uniune, fără să treacă prin proceduri diferite în fiecare țară. Comisia Europeană vrea ca statele să ajungă la un acord pe acest proiect până la sfârșitul lui 2026.
Ritmul rămâne însă o problemă. La doi ani după publicarea raportului Draghi, organizația Joint European Disruptive Initiative (JEDI), care monitorizează aplicarea recomandărilor sale, a constatat că Europa rămâne în urmă, pentru că legile necesare sunt aprobate și puse în practică prea încet.