Ulrich Siegmund, principalul candidat al formațiunii de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), a urcat pe o scenă în piața centrală din orașul Naumburg și le-a vorbit participanților prezenți la miting despre „noua trezire” care are loc în aceste zile în estul Germaniei. În această duminică au loc alegeri în landul Saxonia-Anhalt, iar Siegmund este pe cale să devină primul lider de extremă dreaptă care va guverna un land german după căderea nazismului în 1945, informează Politico.
Un tânăr prezent la mitingul AfD, care a strigat „Ostdeutschland!” („Germania de Est!”), a explicat că „Acolo (în fosta Germanie de Est) erau lucrurile mai pure”.
„Erau mai germane, nu americano-germane, ca în vestul țării”, a spus tânărul participant (prea tânăr, notează Politico, pentru a fi trăit în fosta Republică Democrată Germană comunistă).
În discursul său despre „trezire”, Siegmund a condmnat „prostia” de a sprijini în continuare o Ucraină „coruptă” și a subliniat necesitatea de a reveni la importurile de gaze și petrol din Rusia.
Fosta Germanie de Est s-a dizolvat oficial în 1990, odată cu reunificarea Germaniei, dar nu a dispărut. Pe fondul frustărilor populației germane din Est, s-a consolidat ascensiunea AfD.
AfD conduce detașat în sondaje în landul Saxonia-Anhalt, din estul Germaniei, iar o victorie a partidului ar putea avea consecințe politice importante pentru întreaga țară. Astfel, cu un scor de 42% în sondaje, e acum aproape sigur că AfD va ieși cea mai puternică forță în aceste alegeri regionale, aproape dublu față de sprijinul acordat Uniunii Creștin-Democrate (CDU) a cancelarului Friedrich Merz.
Dacă AfD va obține o astfel de victorie în acest weekend, va ridica întrebări despre motivele pentru care cancelari precum Helmut Kohl, Angela Merkel sau Friedrich Merz nu au reușit să gestioneze tranziția post-unificare și să prevină ca mari părți ale Estului să devieze spre extrema dreaptă, notează Politico.
„Merz și Merkel ne-au trădat”
Noua identitate politică a Germaniei de Est nu încurajează însă nostalgia pentru fosta RDG: AfD a reluat, de altfel, sloganul demonstrațiilor anti-comuniste din 1989 - „Wir sind das Volk” — „Noi suntem poporul” — și îl folosește acum în campanie.
„Cei de la putere nu vor ca nouă să ne meargă bine — ne țin jos intenționat”, a declarat Dirk Huzenlaub, de profesie metalurgist. „Merz și (Angela) Merkel ne-au trădat - acum riscăm ca țara noastră să se prăbușească așa cum s-a prăbușit fosta Germanie de Est”, a adăugat el.
Ultimii doi cancelari ai Germaniei, Angela Merkel și Friedrich Merz și Merkel nu sunt bine văzuți în Germania de Est, notează Politico.
Fosta cancelară germană, Angela Merkel, a pornit chiar cu un avantaj: ea însăși provenea din fosta Germanie de Est. Merkel a moștenit astfel angajamentul fostului cancelar Helmuth Kohl de „a înflori” economia și condițiile de trai din „noile state federale” (regiunile din fosta Germanie de Est).
În timp, fostele orașe și sate părăsite au fost restaurate, poluarea aerului cauzată de sursele de energie pe bază de lignit a fost oprită, iar drumurile - altătdată pline de gropi - sunt acum suficient de netede încât să poți merge cu viteză cu mașini marca Mercedes sau BMW.
Dar est-germanii a reacționat cu furie la decizia lui Merkel de a permite un aflux masiv de solicitanți de azil din Siria și Africa de Nord în 2015 și 2016.
Epidemia Covid nu a făcut apoi decât să adâncească și mai mult divizările din societatea germană. Pe acest fond a venit ascensiunea partidului de extremă dreapta AfD.
Ulterior, după Merkel, în funcția de cancelar a venit Friedrich Merz: un politician „din Vest”, care nu dispune de o gamă variată de abilități de comunicare, pe fondul unei crize economice majore: La Volkswagen se fac concedieri istorice: 100.000 de angajați ar putea fi dați afară, iar patru fabrici sunt în risc de a fi închise.
Merz caută să acționeze toate pârghiile de care dispune pentru a relansa economia germană aflată în declin, vizând deopotrivă taxele, birocrația, cheltuielile sociale și concediile medicale.
De la unificarea Germaniei, Estul a continuat să rămână în urma Vestului
O evaluare a Institutului de Cercetare Economică din Halle a subliniat că, după anii 1990, „impulsul inițial de recuperare (a decalajului între Vest și Est) a încetat”. De atunci, economia Germaniei de Est a crescut constant mai încet, comparativ cu cea a Germaniei de Vest”.
A fost dată vina pe „lipsa de productivitate a companiilor est-germane,” precum și pe un exod prelungit de creiere.
„Într-un mod copleșitor, industriile noi de apărare, care vor genera prosperitate și securitate, sunt bazate în vechea Republică Federală. Asta îi face pe est-germani să fie mai puțin interesați de înarmarea împotriva Rusiei”, a precizat pentru Politico, sub anonimat, un reprezentant din industria de apărare a Germaniei.
Deși Friedrich Merz a avertizat că un guvern de extremă-dreapta în Saxonia-Anhalt ar însemna „o alungare a investitorilor stărini”, actualul cancelar nu pare, în continuare, foarte interesat de situația din estul Germaniei, pe care preferă să o vadă mai degrabă ca pe o problemă ce trebuie, în continuare, ținută la distanță.