Platformele Meta (Facebook, Instagram și Threads) sunt acum copleșite de un val de postări false și instigatoare la ură, după ce CEO-ul Mark Zuckerberg a decis la începutul acestui an să suspende temporar activitățile de verificare a faptelor („fact-checking”). Măsura a accelerat răspândirea dezinformării pe cele mai populare rețele sociale, punând în pericol corectitudinea informațiilor distribuite zilnic către milioane de oameni, potrivit raportului „Unlimited Meta Report”, publicat de organizația UltraViolet, specializată în protecția utilizatorilor platformelor digitale.
Raportul analizează impactul modificărilor recente ale politicilor de moderare a conținutului implementate de Meta (Facebook, Instagram și Threads) asupra utilizatorilor, în special a celor din grupurile vulnerabile precum femeile, persoanele de culoare și comunitatea LGBTQ+.
În jur de 72% dintre respondenți au raportat o creștere a conținutului dăunător pe platformele Meta, în urma eliminării politicilor de verificare a faptelor și a eloninării filtrelor împotriva postărilor care instigă la ură și violență.
În plus, 66% dintre utilizatorii se simt mai puțin în siguranță exprimându-se liber, iar 92% se simt mai puțin protejați de expunerea accidentală sau premeditată la conținut dăunător.
Totodată, unul din șase respondenți a fost victima unui tip de violență de gen sau sexuală pe platformele Meta, arată cercetarea.
Organizația UltraViolet, specializată în analiza impactului platformelor digitale asupra utilizatorilor și societății, recomandă reinstaurarea protecției și moderării stricte a conținutului online. Această propunere, de asemenea, angajarea unui terț independent care să analizeze efectele formale ale modificărilor recente ale politicilor privind conținutul dăunător.
UltraViolet subliniază că schimbările recente în politică Meta au generat o realitate online mai periculoasă pentru persoanele vulnerabile, contrar angajamentelor anterioare ale companiilor privind protejarea acestora.
Motivele deciziei lui Zuckerberg
Mark Zuckerberg a anunțat pe 7 ianuarie 2025 că Meta va pune capăt programului său de verificare a faptelor realizate de terți pe platformele Facebook, Instagram și Threads, înlocuind-l cu un sistem bazat pe evaluarea comunității, numit „Community Notes”. Această decizie a fost luată pentru a acorda prioritate libertății de exprimare și pentru a reduce percepția de cenzură, în urma a ceea ce Zuckerberg a descris drept un „moment de cotitură culturală” influențat de alegerile prezidențiale din SUA din 2024, potrivit Washington Post.
Noul sistem „Community Notes” le permite utilizatorilor să adapteze contextul la postări, similar modelului utilizat de platforma X a lui Elon Musk. Meta propune astfel să ofere utilizatorilor posibilitatea de a contribui la moderarea conținutului, renunțând la angajați special pregătiți să verifice veridicitatea postărilor, scria Wall Street Journal în ianuarie.
Această schimbare se aplică însă doar în SUA, deoarece în Uniunea Europeană Meta este în continuare obligată să respecte prevederile Legii Serviciilor Digitale (Digital Services Act).
Totuși, în urma deciziei lui Zuckerberg de a nu mai finanța activitățile de verificare a conținutului, Comisia Europeană a lansat în luna aprilie o licitaţie publică, cu o finanţare de 5 milioane de euro, pentru crearea unei "Reţele Europene de Verificatori de Fapte" (European Network of Fact-Checkers), despre care afirmă că va permite combaterea dezinformării în toate limbile oficiale ale UE şi va sprijini activitatea "verificatorilor de fapte" existenţi.
Mark Zuckerberg a criticat acest context, afirmând că „numărul legilor care instituționalizează cenzura în UE nu încetează să crească, ceea ce face dificilă dezvoltarea unor inovații în această regiune”. Declarația sa a fost criticată de Comisia Europeană, care a reiterat că va continua să monitorizeze respectarea regulilor de către Meta în Uniunea Europeană.