Furie în USR după ce Curtea Constituțională a explicat de ce „amendamentul Fritz” din Legea ANI e constituțional. Reacția primarului

Motivarea Curții Constituționale privind validarea „amendamentului Fritz” din Legea ANI a stârnit un val de furie în USR. Dominic Fritz a comentat ironic că „CCR-PSD” a motivat că sancțiunea nu i se aplică lui, ci mandatului său de primar. Un deputat USR a acuzat Curtea că se contrazice singură, iar motivarea este una „toxică”, demnă de un regim dictatorial. 

Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat vineri seara motivarea deciziei de constituţionalitate privind „amendamentul Fritz” din Legea ANI. Judecătorii au explicat că amendamentul depus de PSD „încheie un mandat a cărui integritate a fost afectată”. 

La scurt timp, Dominic Fritz a comentat, ironic, documentul: „Putem sta liniștiți: a motivat CCR-PSD că sancțiunea nu mi se aplică mie, ci mandatului meu”. 

În comentariile la postare, Dominic Fritz a făcut apoi referire la analiza realizată de deputatul USR Alexandru Dimitriu. Fostul secretar de stat în Ministerul Justiţiei a apreciat că motivarea CCR este „toxică” și demnă de un regim dictatorial „care caută să-şi execute” oponenţii politici, relatează Agerpres. 

„CCR s-a transformat într-o cârpă de şters bocancii cu care PSD calcă în picioare statul de drept din România. Am citit motivarea de la un capăt la altul şi nu am găsit o decizie discutabilă, ci o construcţie ridicată pas cu pas ca să ajungă la un rezultat stabilit dinainte, în care Curtea se contrazice singură de patru ori în acelaşi document”, a spus Dimitriu. 

Deputatul USR susține că motivarea este o „improvizație” pentru a justifica o decizie care „a fost scrisă pentru un singur om”. 

„Începe prin a-şi cita propria Decizie 9 din 1994, aceea care spune că, atunci când o lege nouă schimbă starea legală anterioară, efectele deja produse din raportul vechi nu mai pot fi modificate, iar a decide altfel ar însemna încălcarea principiului neretroactivităţii. O citează, o aprobă, o foloseşte ca temelie a raţionamentului, iar câteva pagini mai încolo hotărăşte exact pe dos, fără să se obosească să explice ce anume face cazul lui Dominic Fritz atât de special încât regula să nu i se aplice”, a scris Dimitriu.

El susține că o altă problemă apare atunci când CCR discută despre sancţiuni.

„Când analizează articolul 25, scrie limpede că avem de-a face cu două sancţiuni administrative aplicate titularului funcţiei, demnităţii sau mandatului, pentru ca apoi, ajungând la norma care îi ia efectiv mandatul primarului Timişoarei, să susţină că aceasta nu ar reglementa o sancţiune personală aplicabilă titularului, ci doar ar înceta o funcţie viciată prin fapta titularului ei. Cu alte cuvinte, nu se pedepseşte omul, ci se vindecă funcţia, ceea ce în lumea reală sună cam ca şi cum nu i-ai lua permisul şoferului, ci ai vindeca maşina de amintirea unei depăşiri”, a adăugat Dimitriu.

Deputatul USR a scris că CCR se contrazice şi în ce priveşte principiul neretroactivităţii, considerând că acesta are o valoare absolută, dar pe care o pune „pe un cântar” faţă de integritatea funcţiei publice.

„Or, absolut înseamnă tocmai că nu se pune pe cântar, iar din clipa în care l-au aşezat acolo au recunoscut singuri că nu mai era absolut. Şi abia acum vine partea şi mai spectaculoasă. Pentru a justifica întreaga construcţie, Curtea se sprijină pe articolul 6 alineatul 6 din Codul civil, dar nu îl aplică, ci scrie în motivare, cu două cuvinte în latină, 'ad similis', adică prin asemănare.

Motivul e simplu: acel articol enumeră limitativ situaţiile în care legea nouă poate prinde efectele viitoare ale unor raporturi vechi, adică starea civilă, capacitatea persoanei, căsătoria, filiaţia, adopţia, obligaţia de întreţinere, proprietatea şi vecinătatea, iar integritatea funcţiei publice nu apare acolo nicăieri. Prin acele două cuvinte, Curtea recunoaşte ea însăşi că nu are niciun text de lege pe care să se sprijine şi împrumută unul care nu i se potriveşte, ca să ia mandatul unui primar”, a mai scris deputatul. 

Ce prevede „amendamentul Fritz” din Legea ANI  

Controversatul „amendament Fritz”, depus de PSD la Legea ANI, stabileşte că aleşii aflaţi în funcţie, pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese anterior noii legi, îşi pierd mandatul în termen de 30 de zile.

Amendamentul a fost contestat la CCR și de un grup de parlamentari de la USR și PNL, dar și de președintele Nicușor Dan. Contestatarii au invocat încălcarea Articolului 15 din Constituţie, susţinând că legea dispune numai pentru viitor şi nu poate adăuga sancţiuni noi (pierderea mandatului actual) unor fapte şi situaţii juridice deja finalizate sub vechea lege. 

Această prevedere a fost interpretată ca având o „ţintă fixă”, respectiv primarul Timişoarei, Dominic Fritz, dar şi alţi aleşi locali aflaţi în situaţii similare. Peste 120 de persoane sunt vizate de „amendamentul Fritz” din Legea ANI. 

Curtea Constituţională a României a decis, luni, că „amendamentul Fritz” din Legea ANI este constituțional. Acesta presupune încetarea de drept a funcției/demnitații publice la 30 de zile de la intarea în vigoare a legii pentru cei care sunt declarați definitv în conflict de interese.

În același timp, CCR a respins amendamentul AUR, privind declarațiile de avere ale concubinelor, pe care l-a declarat neconstituțional. Curtea a decis că este neconstituțională publicarea declarațiilor de avere ale demnitarilor, nu doar cele ale soților/soțiilor.