Pe măsură ce războiul din Iran intră în cea de-a noua săptămână fără un final clar la orizont, traficul maritim din Golful Persic și Strâmtoarea Ormuz a fost complet dat peste cap. Blocajul a perturbat grav piețele globale și lanțurile de aprovizionare pentru petrol, gaze naturale, îngrășăminte și alte produse esențiale, scrie CNN.
Înainte ca Statele Unite și Israelul să lanseze atacurile asupra Iranului la sfârșitul lunii februarie, aproximativ 3.000 de nave tranzitau lunar Strâmtoarea Ormuz, conform datelor Lloyd’s List Intelligence. Petrolierele care treceau pe aici transportau zilnic circa 15 milioane de barili de țiței și produse derivate, ceea ce înseamnă aproximativ o cincime din comerțul mondial cu petrol, arată cifrele firmei de analiză Kpler.
Însă, de la începutul războiului, traficul s-a redus drastic: în întreaga lună martie, doar 154 de nave au mai traversat strâmtoarea.
Per total, traficul prin Ormuz în ultimele două luni s-a situat la doar 5% din media de dinaintea războiului, ducând la penurii de produse rafinate, în special în Asia.
Un număr mic de nave încă mai intră și ies din Golful Persic
Totuși, experții spun că numărul vaselor care pleacă este mai mare decât al celor care intră, semn că operatorii maritim evită zona complet pentru a minimiza riscurile.
„Există încă peste 800 de nave în Golf, dar termenul «blocat» nu este cel mai potrivit pentru toate”, a explicat Dimitris Ampatzidis, manager în cadrul Kpler, pentru CNN. „Multe nave regionale, în special cele ale operatorilor iranieni sau din statele Golfului, continuă să opereze normal pe rute locale”.
Strâmtoarea are o lățime de doar 38 de kilometri în cel mai îngust punct, creând un „gât de sticlă” pe care Iranul îl exploatează pentru a controla traficul mondial și pentru a amenința navele fără a fi nevoie să patruleze o zonă prea vastă.
Jocul de-a șoarecele și pisica cu încetarea focului
După un armistițiu convenit pe 8 aprilie, ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, declarase inițial că trecerea prin strâmtoare va fi posibilă prin coordonare cu autoritățile iraniene. Însă, a doua zi, Garda Revoluționară din Iran a anunțat că traficul a fost oprit din nou, acuzând Israelul că ar fi încălcat încetarea focului în Liban.
Garda Revoluționară a publicat de atunci o hartă cu „rute alternative de tranzit” care direcționează navele prin apele teritoriale iraniene, pe lângă Insula Larak, permițând marinei iraniene să verifice fiecare vas. În paralel, a marcat o „zonă de pericol” exact în locul unde se afla vechiul coridor internațional de navigație.
„Culoarul oficial a fost aproape complet abandonat. Majoritatea navelor folosesc acum o rută de-a lungul coastei iraniene”, spune Ampatzidis. „În același timp, o parte semnificativă din trafic rămâne «în umbră», adică navele navighează în afara oricărui coridor verificabil”.
Presa de stat iraniană a raportat că țara intenționează să taxeze navele care vor să treacă, transformând controlul asupra căii navigabile într-o afacere profitabilă.
Ca replică, Statele Unite au anunțat pe 13 aprilie o blocadă asupra navelor care intră sau ies din porturile iraniene. Forțele americane au forțat cel puțin 38 de vase să se întoarcă din drum de la începutul acestei blocade. Cu toate acestea, datele recente arată că cele mai multe nave care au tranzitat strâmtoarea în ultimele zile au urmat ruta impusă de Iran, iar jumătate dintre ele chiar au încărcat marfă din porturile iraniene, sfidând blocada SUA.
În timp ce porturile Arabiei Saudite și ale Emiratelor Arabe Unite sunt de obicei mult mai aglomerate decât cele iraniene, aceste țări au fost forțate să reducă producția din cauza riscurilor și amenințărilor.
Țările importatoare, în special Japonia și Coreea de Sud - mari consumatoare de petrol saudit - resimt din plin lipsa combustibilului.
„Dacă situația se prelungește, vom asista la o pierdere de barili care nu pot fi înlocuiți de nicăieri”, avertizează Ioannis Papadimitriou, analist la Vortexa. „Aceasta ar putea fi lovitura finală pentru industria transportului maritim, ducând la prăbușirea tarifelor de transport din cauza lipsei de marfă”.