Guvernul Ciolacu încearcă să forțeze prelungirea PNRR. Bolojan: „Probabilitatea să se amâne din luna august încolo este foarte scăzută”

Guvernul Marcel Ciolacu se întrunește, luni, într-o ședință-fulger pentru renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență al României(PNRR). În joc sunt miliarde de euro în fonduri europene, pe care România riscă să îi piardă pentru că nu a îndeplinit toate jaloanele prevăzute în plan. Astfel, țara noastră încearcă să forțeze prelungirea PNRR. În paralel, din fruntea statului vine un avertisment puternic în ce privește o nouă criză financiară. Președintele interimar Ilie Bolojan a declarat că România poate ajunge din nou în situația din 2007-2008 dacă cheltuielile statului nu sunt reduse drastic, iar șansele pentru prelungirea termenului limită al PNRR sunt mici. 

Ilie Bolojan a făcut o evaluare sumbră a economiei românești, sâmbătă, la Prima TV, unde a avertizat că România riscă să intre în recesiune. 

„Noi luăm împrumuturi mari săptămânal. Aceste împrumuturi ne permit să funcţionăm, deci cheltuim mai mult decât ne-am putea permite, dar ele au ca efect dobânzi şi cheltuieli cu dobânzile tot mai mari. (...) Când se cuplează întotdeauna un grad de îndatorare mare, cu dobânzi mari, cu o uşoară recesiune, înseamnă să ne întoarcem în perioada 2008-2010”, a avertizat Ilie Bolojan.

Avertismentul lui Bolojan: risc de recesiune și de creștere a taxelor

Președintele interimar a reiterat că există două soluții care pot preveni o criză financiară: reducerea cheltuielilor statului și o absorbție mai mare a fondurilor europene. 

„Să eliminăm cheltuielile inutile, să aducem instituţiile care au fost scăpate de sub control, companiile de stat, sub un anumit control şi, într-adevăr, să lucrăm sistematic la reducerea cheltuielilor, la absorbţia de bani europeni”, a spus Ilie Bolojan. 

De asemenea, în contextul în care România încearcă să forțeze prelungirea termenului limită pentru PNRR, Ilie Bolojan a spus că șansele sunt foarte scăzute. 

„Una din discuţiile de zilele trecute cu comisarul pentru Buget a fost clar: pentru că orice modificare la acest program PNRR înseamnă un vot în 27 de ţări, în parlamente, probabilitatea să se amâne din luna august încolo este foarte scăzută. Deci, ori vă cheltuiţi banii pe care-i aveţi, ori, dacă nu, o să îi pierdeţi”, a explicat Ilie Bolojan, care a adăugat că în lipsa acestor măsuri vor urma creșteri de taxe și impozite. 

România a primit o alocare de 28,5 miliarde de euro din PNRR, din care a reuşit să absoarbă doar 9,4 miliarde, în condiţiile în care au rămas mai puţin de doi ani pentru implementarea proiectelor cu fonduri europene.

România are cel mai mare deficit din UE

România a înregistrat în 2024 cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, la o distanță semnificativă de țara de pe locul doi, Polonia, conform celor mai noi date Eurostat. Țara noastră înregistrează, conform datelor Comisiei, un deficit de 9,3%. Pe următoarele locuri sunt Polonia (6,6%), Franța (5,8%) și Slovacia (5,3%).

De asemenea, România se împrumută la dobânzi de peste 7%, iar doar în primele trei luni ale acestui an, Guvernul s-a îmrpumutat cu peste 40% din cât ar permite ținta de deficit bugetar pentru 2025, asumată în fața Comisiei Europene, de 7%. Oficialii guvernamentali susțin însă că vor reuși în acest an să reducă decalajul dintre ținta asumată de deficit și deficitul real. 

Care e situația economică a țării:

• Deficit bugetar 2024: 9,3%
• Țintă 2025: 7%
• Deficit primele 3 luni: 2,28%
• Cheltuieli: ⬈ 10,1%
• Creștere economică (FMI): +3,3% ⬊ +1,6%
• Împrumuturi: 45 mld. euro, respectiv 42% din necesarul de finanțare pe baza țintei de deficit
• Dobânzi piețe externe: +7%
• PNRR: 29 miliarde euro (termen limită august 2026)
• Bani atrași: 9 miliarde euro

Deocamdată însă, calculele electorale îi împiedică să ia măsuri de creșteri de taxe, deși piețele financiare devin tot mai nervoase, văzând că România promite, dar nu livrează rezultate. Șeful Trezoreriei Ștefan Nanu a avertizat la rândul său că dacă România așteaptă rezultatul alegerilor pentru a lua măsuri de reducere a deficitului bugetar, vor urma noi împrumuturi de pe piețele externe cu dobânzi uriașe.