Hidrocentrala gata în proporție de 99%, care nu poate fi folosită. Antena 3 CNN a intrat în Răstolița, cel mai controversat proiect

Când vorbim de energie în România, vorbim de nepăsare, neputinţă, dar şi de interese. Din cauza unor legi făcute prost ani la rând, am ajuns să plătim cel mai scump curent din Europa. Avem investiţii majore care stau blocate de zeci de ani. Cele 7 hidrocentrale ar fi putut să aducă anual aproximativ 1 milion de MWh, ceea ce înseamnă 2% din totalul producţiei din România.

Ţara noastră are acum 188 de hidrocentrale care produc 35% din necesarul de electricitate. Continuarea investiţiilor ar reduce importurile, care au crescut în primele şapte luni cu peste 50% faţă de 2024. Atenţie, vorbim de construcţii care sunt finalizate în unele cazuri în proporţie de 90%. Urmărim acum un reportaj exclusiv marca News Hour with CNN despre Hidrocentrala Răstoliţa, finalizată în proporţie de 99%.

Bogdan Ivan, ministrul Energiei: În clipa în care tu nu produci pentru tine suficientă energie şi ajungi să imporţi la un preţ foarte mare cineva are de câştigat, fie din interiorul ţării când avem acei băieţi deştepţi, fie din altă parte. 

Daniel Păcurar, manager proiect Hidrocentrala Răstolița: Aici în momentul de faţă, realizarea este de 100%, mai avem nevoie doar de probe, de probe cu apă.

Dar apa curge la vale şi doar spală momentan betoanele unei investiţii uriaşe a statului român, stat care stă agăţat între acţiunile unor asociaţii ce povestesc frumos despre mediu din nişte cărţi scrise, însă, dincolo de graniţele României dar şi o serie de instituţii ale aceluiaşi stat, care pare că nu vorbesc, între ele,  aceeaşi limbă. Interesele unor grupuri par mai presus decât interesul naţional iar astfel am găsit hidrocentrala Răstoliţa gata de lucru, dar totuşi fără activitate. Am intrat în inima uzinei de apă pentru a vedea ce avem şi mai ales ce-am putea câştiga dar şi cât rău ar mai putea să facă mediului o investiţie asumată cu zeci de ani în urmă.

Daniel Păcurar: De aici începe oraşul subteran de care vă ziceam eu.

Asta voiam să vă întreb, că lumea în general când vede o hidrocentrală, vede doar partea din faţă

Daniel Păcurar: Asta e partea nevăzută!

Aceste galerii când au fost făcute?

Daniel Păcurar: Aceste galerii au fost făcute în 2004, 2005, 2006 

Oho, deci 20 de ani!

Daniel Păcurar: Dar finalizarea montajelor la echipamente le-am făcut în 2024. Aici muncitorii aşa îi spun, în momentul în care au ajuns aici şi au făcut lucrarea asta, au venit la biserică.

Au venit la biserică?

Daniel Păcurar: Da, pentru că este o cupolă aici. Aici vedeţi glicohidrocentrala, elementele de siguranţă ale golirii de fund, sunt vane care coboară până jos. Practic vedem aici toată partea asta, tot tabloul ăsta, el este sub tensiune. Dacă apăsăm butonul ăsta verde ar trebui să funcționeze.

Dar nu funcţionează, deşi 33 de kilometri de cablu conectează toate punctele importante ale hidrocentralei, nu funcţionează deşi barajul e gata să stăvilească, în acest stadiu 10 milioane de metri cubi de apă, nu funcţionează pentru că ONG-urile care spun că militează pentru protecţia mediului vor ca totul să dispară.

Ce vă cereau ONG-urile de mediu, adică totul să revină la forma iniţială.

Daniel Păcurar: Da! Păi, ar trebui să... Să mutăm muntele înapoi...

Să bombardaţi şi aici în munte.

Daniel Păcurar: Da, da, da. Dacă s-ar dori dezafectarea barajului ar trebui ca toate arocamentele astea care gradul de tasare este zero, deci s-au tasat de atâta timp, toate arocamentele astea să le ducem înapoi în cariera Albu, nu ştiu cum le vom putea pune înapoi...

I-am întrebat şi pe reprezentanţii Bankwatch România, una dintre organizaţiile care a blocat în instanţă deschiderea hidrocentralei Răstoliţa dacă au realizat o anchetă socială cu privire la impactul pe care "aducerea la stadiul iniţial" în ceea ce priveşte mediul înconjurător îl are asupra comunităţii?  N-am primit un răspun concret dar ni s-a indicat un studiu realizat de un expert activist în altă organizaţie de mediu, studiu care ne vorbeşte despre imposibilitatea migrării unor specii de peşti odată cu punerea în execuţie a investiţiei. Nimic, în schimb despre beneficiile conexe ale amenajării cum ar fi infrastructura, reducerea riscului de inundaţii sau asigurarea apei potabile.

Daniel Păcurar: În jurul acestui drum în decursul celor 20-25 de ani s-a dezvoltat un cartier şi atunci noi am zis, dacă vreţi să aduceţi la starea iniţială hai să aduceţi la starea iniţială drumurile, tot ceea ce a investit Hidroelectrica în zonă şi asta este – păi nu, cum să ne ridicăm oamenii în cap

Domnule Păcuraru, câţi bani s-au investit până în acest moment?

Daniel Păcurar: 750 de milioane de lei. Noi, pe tot drumul acesta de acces la baraj, am regularizat toate cursurile de apă, am strâns toate şuvoaiele toate torentele. 

De altfel, ajută inclusiv la.. diminuează riscul de inundaţii

Daniel Păcurar: Bineînţeles, partea cu viitura este, atenuarea tranşei de viitură este una dintre facilităţile pe care le are barajul ăsta.

Totuşi Bankwatch România omite să vorbească despre comunitatea din zonă, referindu-se strict  la producţia de energie, care, în opinia organizaţiei, este mult prea puţină.

„Bankwatch România, precum și filiala noastră de la Cluj-Napoca, suntem organizații de mediu care susțin tranziția către energie curată, dar nu cu orice preț. Proiectele hidroenergetice concepute cu 40 de ani în urmă, construite în arii protejate, nu mai pot fi considerate soluții verzi. Ele produc prea puțin și distrug prea mult. - SURSĂ: RĂSPUNS BANKWATCH ROMÂNIA PENTRU ANTENA 3 CNN

Ne referim strict pe partea de energie, cât ar produce, cât ar susţine, un oraş, o jumătate de oraş , un sat, o comună?

Daniel Păcurar: Un oraş! Un oraş ca şi Reghinul.

Aşa că, pe cifre şi estimări potenţial ar fi, bani pentru finalizarea acestor investiţii, ar fi. Există totuşi o fisură în barajul politic când vine vorba despre aceste investiţii. Săptămâna trecută a fost adoptată în Parlament o lege care ar permite finalizarea hidrocentralelor cu un grad înalt de execuţie, mai simplu fără prea multă birocraţie, dar, ministrul mediului, Diana Buzioanu nu este convinsă că această lege va rămâne în picioare.

Cum vedeţi dumneavoastră această lege?

Diana Buzoianu, ministrul Mediului: Sunt două lucruri diferite. Pe de o parte sunt încălcate câteva tratate de mediu cu privire la câteva obligaţii de mediu pe care ni l-eam asumat. Nu-mi dau seama dacă această lege va rămâne sub această formă, aşa cum a fost adoptată în Parlament, de altfel discutând cu foarte mulţi oameni care aau votat această lege, mi-au şi spus informal, înţelegem că este neconstituţională şi chiar ne aşteptăm să fie declarată neconstituţională dar ştiţi, am votat. 

Cine a votat cu bună ştiinţă că legea ar putea fi sesizată şi picată de CCR, cine şi-a dat votul pe un act pe care nu-l consideră valid, sunt întrebară la care poate nu vom primi niciodată un răspuns. Ce ştim sigur e că în România lui 2025 românii plătesc prea mult pentru a aprinde becul.

Bogdan Ivan, ministrul Energiei: Sunt surse ştiinţifice valide care atestă că raportat la puterea de cumpărare a românilor, plătim cea mai scumpă energie din întreaga uniune europeană, lucrur care ar ttrebui să pună pe gânduri orice om politic din România.

De cine ştim, de cine sunt blocate, dar de ce credeţi dumneavoastră ca ministru al energiei că sunt blocate constant aceste investiţii?

Bogdan Ivan, ministrul Energiei: Fiecare stat trebuie să-şi urmărească, din punctul meu de vedere interesul lui strategic, iar astăzi faptul că România se ascunde, toată clasa politică, indiferent de culoarea politică, Guvern şi Parlament se ascund în spatele unor neputinţe de chichiţe legislative pentru care unele ONG-uri câţtigă pe bandă rulantă anumite procese împotriva intereselor statului român ar trebui să pună mai serios pe gânduri statul român.

Suntem în conducta de aducţiune sau inima hidrocentralei Răstoliţa. Dacă această amenjare hidrografică va fi finalizată, vorbim despre prima hidrocentrală care se deschide în România din 1990 încoace. Dacă lucrările ar fi stopate, statul român şi compania Hidroelectrica ar pierde aproape 450 de milioane de euro din investiţii şi energia pierdută în toţi aceşti ani. Pentru finalizarea lucrărilor ar mai fi nevoie de 150 de milioane de lei.

Domnule Păcuraru, vedeţi luminiţa de la capătul tunelului?

Daniel Păcurar: O văd! Sper să văd şi aducţiunea asta plină cu apă!

Se va întâmpla asta doar dacă instanţa care a admis solicitarea ONG-urilo de suspendare a acordului de mediu va decide acum, altfel. Se va întâmpla asta dacă statul român va da dovadă de coerenţă şi responsabilitate. Până atunci, România rămâne încă, în lumina intereselor.

„Unul dintre studiile privind impactul proiectului Răstolița pe care ne bazăm este analiza realizată de expertul internațional Jeff Opperman, care evidențiază riscurile majore ale proiectului asupra ariilor naturale protejate din România. Analiza poate fi consultată aici” - SURSĂ: RĂSPUNS BANKWATCH ROMÂNIA PENTRU ANTENA 3 CNN