Descoperire fără precedent: O plantă care „crește” cristale din metale rare
Publicat acum 28 minute
O hartă a lumii din Babilon, care datează din secolul VI î.Hr, descoperită în Irak, oferă o perspectivă unică privind modul în care babilonienii, care credeau că Pământul este plat, vedeau lumea. Artefactul din Mesopotamia antică cunoscut sub numele de „Imago Mundi” a fost modelat din lut în urmă cu 2900 de ani și împletește geografia cu mitologia și cosmologia într-un mod care reflectă atât intelectul cât și imaginația poporului babilonian. Este o hartă testament care arată dorința străveche a umanității de a cunoaște și înțelege atât lumea înconjurătoare cât și cosmosul.
Descoperită în Sippar, lângă Babilon, adică Bagdadul din prezent, harta face parte din colecția permanentă a Muzeului Britanic, unde continuă să fascineze oamenii de știință și publicul. Ca multe alte tăblițe cuneiforme, și această hartă este incompletă. Însă, în 1996, Dr. Irving Finkel și studenta lui, Edith Horsley, au descoperit o bucată lipsă din hartă pe care au reușit să o reașeze în tăbliță și astfel au descifrat informații cheie înscrise de babilonieni în harta ca un puzzle, relatează dailygalaxy.com.
„Imago Mundi” nu este doar cea mai veche hartă a lumii, ci și o referință culturală în ce privește modul în care babilonienii antici își vedeau locul în lume.
Structura hărții: geografia se împletește cu mitologia
În centrul hărții se află Babilon, reprezentat ca fiind epicentrul lumii cunoscute. Această poziționare în centrul lumii reflectă credința antică potrivit căreia Babilon este leagănul civilizației, o perspectivă des întâlnită și la alte culturi antice. Despre Atena, Roma și Ierusalim, popoarele au crezut că sunt centrul universului.
Harta cuprinde două cercuri concentrice, care reprezintă apa. Aceste inele au fost identificate de oamenii de știință drept marea sărată și un râu cu apă „amară”, pe care babilonienii le considerau limitele naturale ale lumii lor. În interiorul acestor granițe, harta detaliază mai multe locuri notabile, precum Assiria, Urartu, Der, Elam și alte orașe și munți.
De asemenea, harta scoate în evidență și natura înconjurătoare precum munții și mlaștini, ceea ce reflectă interesul babilonienilor atât asupra geografiei, cât și asupra așezărilor umane.
Inscripțiile cuneiforme notate pe marginea hărții oferă detalii suplimentare, identificând locații și oferind context istoric. Detaliile hărții sugerează că nu a fost doar un instrument geografic, ci și un artefact cultural care a împletit astronomia cu geografia, arătând înțelegerea babilonienilor atât în ce privește tărâmul pământean, cât și cel al stelelor.
O fereastră în cosmologia babiloniană
Unul dintre cele mai fascinante aspecte ale hărții „Imago Mundi” este legătura făcută de babilonieni între mitologie și astronomie.
Pe spatele tăbliței, au fost inscripționate constelații familiare, care corespunde parțial zodiacului modern. Această conexiune între lumea fizică și cea a stelelor scot în evidență credința babilonienilor că cele două tărâmuri sunt profund interconectate, cred oamenii de știință.
Harta include și inscripții ale unor creaturi mitologice, precum omul Scorpion sau Anzu, o pasăre cu cap de leu, reprezentări ale influenței divinului în lumea fizică. Aceste detalii arată, din nou, că acest popor antic trăia într-o lume guvernată și de forțe supranaturale.
„Imago Mundi” e mai mult decât o hartă
„Imago Mundi” este mai mult decât o hartă: este reflecția viziunii asupra lumii a poporului din Babilon. Oamenii de știință au folosit harta pentru a înțelege mai bine și regiunea Mesopotamiei, teritoriul dintre râurile Tigris și Eufrat, care a fost leagănul civilizației antice.
Harta este cu atât mai importantă cu cât este o dovadă a tradiției cartografierii pasată din generație în generație în Babilon. De altfel, „Imago Mundi” este cel mai probabil o reproducere a unei hărți mai vechi, ceea ce sugerează, spun oamenii de știință, că babilonenii și-au păstrat și îmbunătățit cunoștințele georgrafice de-a lungul secolelor de existență.
Mai mult, includerea unei reprezentări a lui Marduk, dumnezeul creator al Babilonului, dar și a altor creaturi mitologice arată importanța culturală a poveștilor, dar și influența credințelor spirituale în înțelegerea lumii. Prezența acestor zei și creaturi mitologice întăresc ipoteza oamenilor de știință că babilonienii vedeau lumea ca pe un loc divin și guvernat de reguli, influențat de zei și forțe celeste.
Moștenirea „Imago Mundi”
„Imago Mundi” este un artefact valoros, care oferă o fotografie în societatea Babilonului și înțelegerea ei asupra lumii. Inscripțiile în scrierea cuneiformă atât a elementelor practice, cât și a celor simbolice ilustrează cunoștințele sofisticate de geografie și astronomie de la acea vreme, cunoștințe care au influențat mai târziu alte culturi și dezvoltări științifice.
Harta se află acum la Muzeul Britanic din Londra, unde este studiat în continuare pentru semnificația sa istorică, culturală și intelectuală. Dr. Irving Finkel a explicat că harta încapsulează curiozitatea și naivitatea babilonenilor.
„Imago Mundi” rămâne un testament al reușitelor intelectuale ale uneia dintre cele mai timpurii civilizații umane și de asemenea un simbol al dorinței umane de a cunoaște și înțelege lumea și cosmosul.