Orban: Recesiunea tehnică nu trebuie să panicheze pe nimeni. E rezultatul a 4 ani de trend descendent al economiei
Publicat acum 10 ore si 8 minute
România traversează o perioadă fragilă din punct de vedere economic, marcată de recesiune tehnică și de efectele unei redresări bugetare dificile, afirmă ministrul Economiei, Irineu Darău, într-un interviu pentru Antena 3 CNN. Acesta spune că guvernarea a început într-un context de deficit major și avertizează că nu există „baghetă magică” pentru a obține simultan austeritate și creștere economică. El mai subliniază că următoarele luni vor fi decisive pentru stabilizarea situației și revenirea pe un trend pozitiv.
Irineu Darău, ministrul Economiei: Mă uitam, într-adevăr, pe cifrele acelea pe mai mulți ani și stau să mă gândesc cum de în 2024, chiar și în 2025, o bucată s-au cheltuit bani foarte mulți, a crescut foarte mult deficitul și nu s-au regăsit acei bani în economie. Dacă vreți să pornești de la practic niște luni și niște alte situații de recesiune tehnică, și să fii obligat să faci și un pic de austeritate pentru redresarea bugetului, și să obții creștere economică, e foarte greu.
Cumva, am început această guvernare din 1 iulie 2025 într-o situație în care bugetul era extraordinar de dezechilibrat, proiecția de dificil la 11% la finalul anului și deja erau aceste probleme economice.
Nu există alchimie, baghetă magică prin care să ai din cheltuieli, să mărești niște taxe, să scadă consumul și, totuși, să ai creștere economică. Deci, aș spune că suntem într-o perioadă în care – ați și văzut – unele nu sunt de creșteri, altele sunt de scădere, dar mai e până la creștere cu adevărat.
Reporter: Când ați intrat la guvernare v-ați așteptat la această recesiune tehnică?
Irineu Darău: Dacă se intră sau nu în recesiune tehnică, nu știi niciodată, pentru că ați văzut, e la virgulă, uneori sunt 0.2%, 0.3% de la o lună la alta; sau de la un trimestru la altul. Dar există riscuri atunci când implementezi austeritate să nu poți crește economic.
Dacă noi am plecat la jumătatea anului 2025 cu 11% proiecție de deficit și s-a ajuns la 7,7%, asta e bine. Pentru că, dacă eram la 11% la finalul anului, nu numai că era recesiune tehnică, dar toate dobânzile erau mai mari, deficitul era și mai adânc, se pornea și mai prost în 2026. Încă o dată: nu există rețetă magică.
Reporter: Considerați că această recesiune tehnică este una temporară? Sau ne putem aștepta ca lucrurile să se schimbe, să vedem o recesiune adâncită? La ce să ne așteptăm?
Irineu Darău: Nu îmi plac prognozele, pentru că sunt foarte mulți factori care contează. Eu v-aș răspunde așa: trebuie să facem tot ceea ce e posibil ca să fie cât mai temporară, cu putință.
Cred că sunt foarte multe oportunități în acești ani. Pe de o parte, oportunitățile să atragem accelerat, să cheltuim accelerat fonduri europene. Și suntem pe final de exercițiu financiar, pe final de PNRR și încet, încet, pe început de program SAFE. Și doi: să atragem investiții serioase și majore în țară, ceea ce, împreună, poate să inverseze curba și să mergem spre creștere.
E clar că acum – lună de lună – pornind de la aceste cifre și într-un an încă greu, în care e redresare bugetară, va mai continua situația. Dar, temporar înseamnă să nu se prelungească la nesfârșit sau chiar să se ducă mai mult în jos.
Reporter: Deci nu ne așteptăm la o criză?
Irineu Darău: Eu nu fac, v-am zis, prognoze și după cum nu o să mă auziți vreodată că „duduie economia”, n-o să mă auziți nici vreodată că sunt – nu știu cum să spun – defetist. Cred că trebuie să ne uităm la oportunități.
Și v-am spus: să atragem foarte multe investiții. Cred, de la acest Minister al Economiei și al Antreprenoriatului, că trebuie să eliminăm niște bariere – și birocratice și de altfel – în calea, dacă vreți, circulației banilor și investițiilor de bani în economie.
Sper ca, împreună, să reușim să găsim acea formulă în care, într-un timp rezonabil, să ieșim din această zonă de recesiune tehnică. O zonă îngrijorătoare – dar care nu înseamnă cu adevărat criză economică.
Reporter: A ajuns vreun raport pe masa dumneavoastră, de când ați ajuns în minister, să vedeți exact unde sunt problemele, unde sunt sectoarele cu acești „muguri de criză”?
Irineu Darău: Vă răspund pe mai multe paliere. În primul rând avem, aș spune, bucăți de date. Și unele efecte sunt evidente. Multe dintre aceste industrii au de suferit, pe de o parte, din schimbarea condițiilor de piață, apariția inteligenței artificiale, schimbarea lanțurilor de producție și de comenzi.
Pe de altă parte, bineînțeles că, de exemplu, costul ridicat al energiei, anumite taxe, impactează toate aceste sectoare.
M-am întâlnit cu mulți antreprenori la Timișoara, inclusiv din zona automotive, pentru că acolo e foarte dezvoltată. Sunt și ei îngrijorați, dar – de exemplu – ei ar avea oportunitatea, măcar parțial, să se orienteze spre acele tehnologii dual-use, cum se numesc – adică și militar, și civil – și niște procese de producție pe care le foloseau doar pentru auto să le folosească și în zona aceasta militară și civilă.
Sunt niște ani accelerați, în care nu doar în România, ci peste tot în unele industrii – și vă spun venind din industria de IT în cariera mea într-un fel: ori ne adaptăm ori murim. Pentru că e ritmul foarte rapid, concurența este acerbă, este globală și în această competiție suntem toți.
Sunt acești muguri de diverse crize care trebuie cumva izolați. Nu vom putea opri – și în niciun caz doar de la stat – anumite fenomene. Repet, industria de automotive, industria IT se confruntă cu niște provocări foarte mari și se vor confrunta în perioada următoare și vor trebui să se adapteze.
Nu putem să fim nici optimiși, cum am zis, ca în 2007-2008 și să ignorăm riscurile. Ceea ce vă pot spune eu despre prezent, există riscuri, dar nu putem face prognoze.
Reporter: Care este riscul cel mai mare?
Irineu Darău: Riscul e că, așa cum am spus, cu vremea economică și cu ceea ce s-a întâmplat până acum, spirala aceasta de stagnare sau uneori descendentă să nu poată fi oprită.
Dar există și scenariul alternativ în care, prin niște măsuri, prin nişte oportunități neratate, aș spune, nici de stat, nici de privați și pe partea de fonduri europene, această spirală încet, încet să o ia ascendent.
Reporter: Deci ne mai așteptăm la concedieri colective anul acesta și fabrici închise?
Irineu Darău: Cred că și anul acesta și anul viitor vor fi și fenomene de... restrângere a activităților și vor fi și fenomene de extindere a activităților.
Cred că, pe dual use, pe militar, va fi o creștere serioasă a cererii. Cred că, într-adevăr, în zona automotive sau de IT vor fi niște amenințări destul de mari. Amenințări legate de scăderea cererii și de modificările tehnologice majore.
În rest, în deciziile companiilor, e o perioadă în care toată lumea trebuie să se adapteze. După cum știți, e ca și cum ați întreba, vor mai dispărea în anul acesta firme sau vor mai fi create firme? Și, și, acesta e răspunsul. Onest. Important e cum dă balanța generală.
Nu voi nega de la acest minister și eu, ca om, în primul rând înainte de om politic, faptul că populației îi este greu; și o inflație la nivelul la care am avut-o nu este ușor de suportat. Mă bucur că, apropo de datele acestea, macroeconomice și de dobânzi, și BNR-ul și guvernul încep să prognozeze niște rate de inflații la finalul acestui an mai bune.
Poate e ușor optimist, dar dacă ne îndreptăm într-acolo prin această disciplină și prin aceasta seriozitate, e deja bine. Că, la fel, nu există baghetă magică.
Degeaba am țipa, noi, politicienii, la televizor – era o perioadă când asta se făcea – să scadă inflația. Și crezi că ai niște rețete magice, gen plafonări, peste tot. Te joci la un moment dat cu mecanismele astea și – peste un an, doi – culegi fructe și mai otrăvite. Realitatea este că inflația scade printr-un set de măsuri ținute în timp. Și multă seriozitate și lipsă de minciună de la politicieni.