Mările lumii sunt mai fierbinți ca niciodată. Efectele încălzirii globale sunt în lanț: valuri de căldură, secetă și incendii

Mările planetei sunt mai fierbinți ca niciodată. În iulie 2026, mările s-au încălzit la un nivel fără precedent de când se fac măsurători, au anunțat oamenii de știință. Temperaturi istorice au fost atinse în primele două luni de vară, iar efectele încălzirii globale sunt în lanț: valuri de căldură devastatoare succesive, secetă pedologică și hidrologică, incendii de vegetație. Climatologii avertizează: ce ni se pare acum extrem, în viitor vom considera „remarcabil de blând” dacă nu luăm măsuri pentru a combate schimbările climatice, relatează The Guardian.

Temperaturile la suprafața mării au atins noi recorduri istorice în luna iulie pe coasta Atlanticului și în vestul Mării Mediterane, potrivit serviciului european Copernicus pentru schimbări climatice. 

La nivel global, temperatura medie la suprafața mării, în afara regiunilor polare reci, a fost cea mai ridicată de când se fac măsurători, peste recordul atins în iulie 2023. 

Temperaturile aerului la suprafața planetei în iulie 2026 au fost cu doar 0,01 grade Celsius mai scăzute decât în iulie 2024, ceea ce i-a determinat pe oamenii de știință să considere cele două luni ca fiind, la egalitate, pe locul al doilea în clasamentul celor mai călduroase luni iulie înregistrate vreodată.

Căldură „excepțională” în iunie și iulie 2026

Pentru Vestul Europei au fost cele mai călduroase luni iunie și iulie înregistrate vreodată. Căldura „excepțională” a contribuit la propagarea incendiilor de vegetație care au devastat zone întinse din regiunea mediteraneeană.

Primele două luni din vara anului 2026 au fost cu 2,79 grade Celsius mai calde decât în mod normal, a anunțat luni Copernicus. Recordul anterior a fost stabilit în urmă cu 4 ani. Datele reflectă „persistența excepțională a căldurii” de la începutul anotimpului, au mai spus oamenii de știință de la Copernicus. 

Europa Centrală încă suferă după ce un val de căldură a adus temperaturi istorice în mai multe țări, între care Slovacia și Austria. Este doar ultimul fenomen extrem din această vară care a adus secetă pedologică și hidrologică și a transformat continentul într-un teren „ideal” pentru incendii de vegetație. 

Samantha Burgess, climatolog la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu, a declarat că această vară a fost „un exemplu clar” al modului în care schimbările climatice intensifică fenomenele extreme care apoi se amplifică reciproc. 

„Pe măsură ce sistemele de presiune înaltă au blocat căldura deasupra vestului Europei, temperaturile extreme au amplificat seceta răspândită. Iar când solul se usucă își pierde capacitatea de a asigura răcire naturală, ceea ce permite căldurii să se accentueze”, a explicat ea. 

Amplificate și de poluarea provocată de arderea combustibilor fosili, mai multe valuri de căldură au lovit Europa încă de la finalul primăverii. Temperaturile extreme au atins un vârf la finalul lunii iunie și experții estimează că 10.000 de oameni au murit în urma unor probleme de sănătate provocată de caniculă. 

Efecte în lanț

Copernicus a mai transmis că seceta generalizată observată în mai și iunie s-a intensificat luna trecută, pe fondul precipitațiilor extrem de scăzute, în mare parte din vestul Europei. 

În regiunile afectate de secetă, printre care Franța, Spania și anumite zone din Germania și Marea Britanie, debitele scăzute ale râurilor au afectat alimentarea cu apă, sistemele de irigații și centralele electrice, inclusiv în țările situate în aval.

Din cauza lipsei apei necesare pentru răcire, două centrale pe cărbune au fost oprite în Polonia săptămâna trecută, precum și singura centrală nucleară din Ungaria, pentru prima dată în cei 44 de ani de funcționare.

Probleme sunt și în România. Unitatea 1 de la Cernavodă a fost închisă, iar centrala mai funcționează doar cu Unitatea 2. Reactorul ar putea fi oprit, de asemenea, deoarece Dunărea a scăzut atât de mult încât pompele de răcire nu mai pot funcționa în siguranță. 

Căldura și seceta se numără printre cele mai mari amenințări de mediu la adresa economiei Europei. Estimările preliminare pentru această vară arată că valul de căldură din iunie i-a costat pe cultivatorii de cereale 2 miliarde de euro din cauza pierderilor de recolte.

Pe termen lung însă pagubele depășesc substanțial pierderile pe termen scurt, avertizează economiștii, cu atât mai mult dacă seceta persistă de-a lungul mai multor ani. 

Cât ne costă seceta prelungită

Mega-seceta din perioada 2015-2018 a costat Europa 439 de miliarde de euro, potrivit unui nou studiu preliminar coordonat de CMCC European Institute on Economics, care a constatat pierderi mari, dar de scurtă durată, în agricultură și efecte mai reduse, dar persistente, asupra sectoarelor producției industriale și construcțiilor.

Cercetătorii susțin că metodele convenționale de estimare a costurilor acestui fenomen extrem subestimează considerabil pierderile economice asociate secetei, deoarece nu iau în calcul efectele din anii care urmează.

Marta Mastropietro, cercetătoare la CMCC și la Universitatea Politehnică din Milano și autoarea principală a studiului, a declarat:

„Chiar și un singur an de secetă provoacă pagube economice reale, însă o secetă persistentă este diferită: efectele sale se pot amplifica în mai multe sectoare și pot continua să se acumuleze ani la rând. Tocmai această combinație dintre efectele cumulative și cele de lungă durată este ceea ce estimările convenționale tind să omită.”

Aproximativ o jumătate de milion de hectare de teren au ars în țări din Uniunea Europeană de la începutul anului, potrivit datelor publicate de Sistemul european de informare privind incendiile forestiere.

Incendiile au fost însoțite de niveluri de poluare peste medie, deoarece vegetația arsă a degajat fum dens. Condițiile de căldură, uscăciune și vânt, care îngreunează lupta împotriva incendiilor, au stabilit noi recorduri în ceea ce privește severitatea pentru această perioadă a anului.

„Schimbările climatice creează condiții din ce în ce mai favorabile pentru izbucnirea și dezvoltarea incendiilor de vegetație de proporții. Vestea bună este că, prin gestionarea vegetației și planificarea urbană, putem atenua în mare măsură problema. Totuși, trebuie să fim clari în privința unui lucru: ceea ce ni se pare astăzi extrem va fi remarcabil de blând peste câteva decenii dacă vom nu luăm măsurile necesare de adaptare”, a conchis Víctor Resco de Dios, profesor de inginerie forestieră la Universitatea din Lleida.