O nouă analiză științifică arată că încălzirea globală a făcut ca seceta extremă din această vară să fie de până la 80 de ori mai probabilă, în timp ce valurile de căldură au transformat atmosfera într-un adevărat "aspirator", care extrage apa din râuri, lacuri și soluri. Fenomenul explică de ce fluvii precum Dunărea și Rinul au ajuns la debite istorice, afectând transportul naval, agricultura, producția de energie și alimentarea cu apă în mai multe state europene.
Potrivit unei analize publicate de The Guardian, care citează cercetătorii consorțiului World Weather Attribution (WWA), atmosfera mai caldă poate reține mai multă umezeală și extrage apa din sol mult mai rapid decât în trecut. Din această cauză, condițiile care favorizează seceta au devenit de aproximativ 80 de ori mai probabile în Europa de Vest și de 40 de ori mai probabile în Europa de Est.
Cercetătorii atrag atenția că seceta nu mai este determinată exclusiv de lipsa precipitațiilor. Temperaturile foarte ridicate accelerează evaporarea apei din râuri, lacuri, vegetație și din sol, astfel încât chiar și perioadele cu ploi nu mai sunt suficiente pentru refacerea rezervelor de apă.
Această explicație este valabilă și în cazul Dunării, precizează pentru Antena3.ro Ionuț Iancu, expert meteo, care arată că actuala criză este rezultatul unui deficit de apă acumulat în întregul bazin al fluviului, nu doar în România.
"Discutăm despre o perioadă de mai bine de nouă luni în care, începând chiar din zona izvoarelor Dunării, Germania a avut un sezon de toamnă-iarnă și o primăvară extrem de secetoase. La fel s-a întâmplat și în Austria. Sunt două dintre țările care contribuie cel mai mult la debitul Dunării. Nici în celelalte state traversate de fluviu nu au existat precipitații abundente, poate cu excepția României, care a avut un ianuarie foarte bun din punctul de vedere al precipitațiilor. Totuși, chiar și în iunie, debitele nu au revenit la valori normale", explică specialistul.
De ce ploile din România nu au ridicat nivelul Dunării
Deși în România lunile iunie și iulie au adus episoade importante de precipitații, acestea nu au reușit să refacă rezerva de apă care alimentează fluviul.
"Ne uităm la cantitățile de precipitații și observăm că în România, în iunie și iulie, a plouat foarte bine. Însă peste 70-80% din această apă a fost absorbită imediat de un sol extrem de uscat. Ar fi fost nevoie de încă pe atât pentru ca surplusul să poată alimenta rezerva de apă din sol, pânza freatică și straturile aflate sub aceasta, care contribuie inclusiv la susținerea debitului Dunării. Acest lucru nu s-a întâmplat. Într-o singură propoziție, răspunsul este simplu: nu ne fură nimeni Dunărea, în afară de schimbările climatice și încălzirea globală”, spune expertul.
Concluzia coincide cu analiza cercetătorilor de la World Weather Attribution, potrivit căreia temperaturile ridicate au devenit principalul factor care agravează seceta europeană. Autorii studiului avertizează că, într-o lume fără încălzirea globală provocată de activitatea umană, seceta din acest an ar fi fost clasificată drept moderată, nu extremă.
Dunărea și Rinul ating niveluri istorice
Consecințele sunt deja vizibile în întreaga Europă. The Guardian descrie situația dramatică de pe Dunăre, unde o navă de croazieră cu aproape 200 de pasageri a eșuat pe un banc de nisip, iar în Ungaria nivelul fluviului la Budapesta a coborât la doar 41 de centimetri.
În România, debitul Dunării la intrarea în țară a ajuns la aproximativ 1.700 de metri cubi pe secundă, față de media multianuală de aproximativ 4.700 de metri cubi pe secundă pentru această perioadă. Transportul fluvial a fost afectat, iar nivelul extrem de redus al apei a dus inclusiv la oprirea Unității 1 a centralei nucleare de la Cernavodă.
Probleme similare apar și pe Rin, una dintre cele mai importante căi de transport fluvial ale Europei, unde barjele sunt obligate să circule cu încărcături reduse din cauza nivelului foarte scăzut al apei.
Un risc și mai mare în 2027
Ionuț Iancu avertizează că actuala criză ar putea reprezenta doar începutul unei perioade mult mai dificile din punct de vedere climatic
“Schimbările climatice sunt drastice și vor continua. Problema Dunării s-ar putea agrava anul viitor. Acum ne uităm și ne mirăm de ceea ce se întâmplă, însă cred că autoritățile ar trebui să se întrebe ce facem dacă această situație continuă și anul următor. Există un scenariu optimist și unul pesimist. Scenariul optimist este că, începând din septembrie, ultimele actualizări ale Centrului European de Prognoză indică posibilitatea ca perioada septembrie-ianuarie să aducă precipitații foarte bune la nivelul țării. Totuși, gradul de încredere al unor astfel de estimări scade sub 50% pe măsură ce vorbim despre prognoze pe luni”.
Expertul meteo a precizat însă că intensificarea fenomenului El Niño în toamnă ar putea înrăutăți prognozele:
“Dacă acest lucru se va întâmpla, am putea avea o iarnă mai caldă și mai săracă în precipitații, iar abia din luna mai a anului viitor să înceapă să apară cantități mai importante de ploaie. În acest scenariu, vom intra în sezonul rece cu un deficit sever de apă în Dunăre, care s-ar putea ameliora doar temporar la suprafață, prin creșterea debitului, pentru ca anul viitor să ne confruntăm cu o situație și mai gravă”.
Potrivit celor mai recente studii, dacă încălzirea globală va continua până la aproximativ 2,8°C, probabilitatea apariției unor episoade de secetă extremă s-ar putea dubla față de prezent.
Un studiu coordonat de dr. Sehrish Usman de la Universitatea din Mannheim, realizat împreună cu economiști ai Băncii Centrale Europene, arată că valurile de căldură, secetele și inundațiile din vara trecută au afectat un sfert din regiunile Uniunii Europene, provocând pierderi pe termen scurt de cel puțin 43 de miliarde de euro, iar costurile totale sunt estimate să ajungă la 126 de miliarde de euro până în 2029. Numai pe Rin, Institutul Kiel a demonstrat că o singură lună cu ape scăzute reduce producția industrială a Germaniei cu aproximativ 1%.
Incendiile uriașe care afectează continentul nu sunt un fenomen separat, ci sunt generate de același mecanism: o atmosferă mai caldă extrage umezeala din sol mai repede decât o pot reface precipitațiile. Solul uscat nu mai poate alimenta râurile și vegetația, iar plantele ajung să alimenteze incendiile. Franța a înregistrat deja în această vară de peste trei ori mai multe incendii decât media anuală, în condițiile în care umiditatea solului este cea mai scăzută măsurată vreodată atât de devreme în sezon de serviciul meteorologic Météo-France. La fel ca în cazul crizei râurilor, și incendiile apar tot mai devreme.
România nu are o strategie climatică
În opinia climatologului, România nu este pregătită pentru noua realitate climatică: "România are nevoie de o strategie climatică clară, iar în acest moment nu o are. Ceea ce există nu vedem nici măcar discutat public, cu atât mai puțin implementat. România trebuie să știe foarte clar în ce direcție se îndreaptă și în ce ritm evoluează schimbările climatice. Nu mai trăim de mult într-o climă temperat-continentală, așa cum încă se predă în școli. Suntem într-o climă în care anotimpurile se schimbă și devin tot mai imprevizibile. Anul acesta a fost chiar o excepție, pentru că, în mod surprinzător, anotimpurile au respectat tiparul lor obișnuit”.
Expertul atrage atenția că lipsa unei comunicări publice coerente favorizează și răspândirea teoriilor conspirației privind seceta.
“Nu discutăm despre fake news doar în zona politică sau socială. Fenomenul a ajuns și în discuțiile despre climă și meteorologie, domenii în care ai crede că lucrurile sunt mai ușor de verificat. Vedem oameni care susțin că rachetele antigrindină opresc ploile, alții spun că cineva manipulează norii pentru a ploua într-o zonă și nu în alta sau că Dunărea are un debit mai mare pe partea bulgară deoarece apa este reținută în baraje. Toate acestea arată că există un deficit major de educație și de comunicare din partea autorităților în ceea ce privește schimbările climatice și fenomenele meteorologice.”
