Medicii, oamenii de știință și profesorii conduc topul încrederii în lume. Politicienii și influencerii sunt la coada clasamentului

Ne bazăm zilnic pe medici, profesori, politicieni și pe mulți alți profesioniști, dar cât de mult avem, de fapt, încredere în ei? Un sondaj realizat la nivel global arată că diferențele sunt uriașe: unele profesii se bucură de o încredere solidă în aproape toate țările, în timp ce altele sunt privite cu o neîncredere profundă. Rezultatele scot la iveală diferențe surprinzătoare chiar și între meserii din aceleași domenii, scrie Visual Capitalist.

Clasamentul face parte din Indicele Global al Încrederii Ipsos pentru 2026 și se bazează pe un sondaj online realizat pe 23.537 de adulți din 31 de țări, care au fost întrebați ce părere au despre 20 de profesii.

Medicii și oamenii de știință, în fruntea clasamentului

Medicii ocupă primul loc, cu un scor net de încredere de +43 de puncte procentuale, urmați îndeaproape de oamenii de știință, cu +42, și de profesori, cu +37.

Tiparul se repetă de la o țară la alta cu o consecvență remarcabilă. Potrivit Ipsos, cele trei profesii ocupă primele trei locuri în 27 dintre cele 31 de țări incluse în sondaj.

Distanța până la următoarea profesie din clasament este una considerabilă. Armata se situează pe locul al patrulea, cu +16, la nu mai puțin de 21 de puncte procentuale în urma profesorilor.

Scoruri pozitive au primit și antrenorii personali, cu +10, și antreprenorii din domeniul tehnologiei, cu +6. Judecătorii și polițiștii au obținut fiecare câte +5, în timp ce avocații au un scor de zero, ceea ce înseamnă că oamenii care au încredere în ei sunt exact la fel de mulți ca aceia care nu au.

Politicienii și influencerii, cei mai puțin credibili

La polul opus, politicienii au un scor net de încredere de -48 de puncte procentuale, fiind categoria în care oamenii au cea mai puțină încredere dintre toate cele incluse în sondaj.

Pe locul următor, de la coadă, se află influencerii de pe rețelele sociale, cu -44, iar miniștrii ocupă a treia poziție de jos în sus, cu -37.

În cazul politicienilor, răspunsurile detaliate arată cât de profundă este neîncrederea: doar 13% dintre participanții la sondaj îi consideră demni de încredere, în timp ce 61% spun că nu au încredere în ei.

Scepticismul nu se oprește însă la politică. Directorii din publicitate, cu -26, se află și ei aproape de finalul clasamentului, iar jurnaliștii și bancherii, fiecare cu câte -10, primesc mai multe aprecieri negative decât pozitive.

Contrastul cu medicii este cu atât mai izbitor dacă ne uităm la cifre: între încrederea acordată medicilor și cea acordată politicienilor există o diferență de 91 de puncte procentuale.

Diferențe mari chiar în interiorul politicii și al presei

Încrederea variază semnificativ chiar și între profesii care lucrează în aceleași instituții sau în aceleași domenii.

Funcționarii publici au un scor de -9, în timp ce miniștrii au -37. Această diferență de 28 de puncte sugerează că oamenii fac distincția între administrația publică, adică cei care fac statul să funcționeze zi de zi, și liderii politici care conduc instituțiile.

Și în presă apar diferențe vizibile. Prezentatorii de știri de la televiziune, cu -3, stau ceva mai bine decât jurnaliștii, cu -10. Influencerii de pe rețelele sociale, cu -44, rămân însă mult în urma ambelor categorii, ceea ce arată cât de diferit sunt percepute rolurile din lumea mediatică.

Cum se calculează scorul net de încredere

Participanții la sondaj au fost întrebați dacă diferite profesii și categorii sunt sau nu demne de încredere în țara lor.

Scorul net de încredere se obține scăzând procentul celor care consideră o categorie nedemnă de încredere din procentul celor care o consideră demnă de încredere.

Un scor pozitiv înseamnă că încrederea o depășește pe neîncredere, iar un scor negativ înseamnă exact opusul. De exemplu, scorul de +43 al medicilor nu înseamnă că 43% dintre oameni au încredere în ei, ci că cei care au încredere sunt cu 43 de puncte procentuale mai mulți decât cei care nu au.

Cifrele reprezintă o medie a celor 31 de țări, în care fiecare țară are aceeași pondere, indiferent de numărul locuitorilor, așa că nu sunt o estimare globală ajustată în funcție de populație. Sondajul a fost realizat între 19 iunie și 3 iulie 2026.