Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Ghigiu, a vorbit miercuri, la emisiunea „Decisiv Prime Time”, de la Antena 3 CNN, despre situația fondurilor din PNRR pe care Bruxellesul le consideră „cu probleme”, dar și despre efectele scrisorii trimise Comisiei Europene de colaboratorii fostului premier Ilie Bolojan, în urma adoptării legii care îl vizează pe Dominic Fritz și care l-a lăsat fără mandatul de primar al municipiului Timișoara. În emisiune au fost abordate și controversatele contracte atribuite companiei Rheinmetall prin programul SAFE.
Cătălina Porumbel: Ni se spune că trebuie să îndeplinim niște ținte de deficit, că avem presiune bugetară, constrângeri de tot felul. Ce se întâmplă cu salariile, pensiile și taxele? Pentru că, așa cum arată toate datele, nu sunt suficienți bani. În întâlnirea pe care ați avut-o la Bruxelles, ați discutat cu oficialii de acolo? Nu putem să mergem, domnule ministru, să le spunem: „Nu mai putem să-i constrângem pe oameni, să-i lăsăm fără indexări. Dați-ne și nouă o țintă de deficit puțin mai mare, de 5%, pentru anul viitor”? Se poate negocia cu Bruxellesul în această privință?
Mihai Ghigiu: Se poate negocia. Pot să vă spun că tema discuțiilor a fost mai degrabă zona PNRR, însă Comisia și specialiștii s-au arătat dispuși la orice negociere. Problema este că nu mai au încredere în noi. De fapt, cred că principala problemă este acest deficit uriaș de încredere în România și în cei care au reprezentat țara sau au fost la Bruxelles de-a lungul timpului. Le-am promis de foarte multe ori că se vor întâmpla anumite lucruri, dar acestea nu s-au întâmplat.
Ca să vă răspund tangențial la întrebare – pentru că tema deplasării mele nu a avut neapărat legătură cu taxele sau cu creșterea salariilor –, ceea ce au înțeles și ei, cu siguranță, este că austeritatea și doar austeritatea nu mai pot continua în România. Însă angajamentele României de a ne păstra în zona de echilibru fiscal vor trebui să continue. Important este și cum facem acest lucru, pentru că putem să ne încadrăm în aceste ținte și printr-o altă abordare în ceea ce privește populația.
Cătălina Porumbel: Eu știu că se poate negocia orice. Nu se poate negocia o țintă de deficit mai mare pentru anul viitor, astfel încât să poată fi alocate niște sume pentru oamenii care suportă de doi ani înghețări, scumpiri uriașe și taxe foarte mari?
Mihai Ghigiu: Noi nu știm azi cât e deficitul real
Mihai Ghigiu: O anumită flexibilitate cred că este posibilă, însă noi, în momentul de față, suntem într-o situație mult mai complicată decât pare, în ceea ce privește deficitul. Vorbim despre acele facturi, fie că sunt pe programul Anghel Saligny, fie că sunt pe CNI (Compania Națională de Investiții – n.r.), care încă nu au fost scoase la lumină. Noi încă nu știm cu adevărat cât este deficitul. E posibil să ne trezim, la finalul zilei, că am depășit deja acel deficit pe care România și l-a asumat și mi-e greu să cred că Comisia Europeană va fi dispusă să ne acorde o marjă foarte mare de flexibilitate. Cred că aceasta este principala problemă.
Noi nu știm astăzi care este deficitul real. Mă refer atât la facturile care încă sunt în ministere, inclusiv pentru proiecte din PNRR, și care nu au fost plătite, cât și la facturile care nu au fost emise, deși lucrările au fost executate.
Cătălina Porumbel: Îi rog pe colegii mei să ne arate documentul semnat de domnul (Mihai) Jurca, șeful Cancelariei fostului premier Bolojan, și de domnul (Dan) Reșitnec, fostul secretar general al Guvernului Bolojan (n.r.), cei care erau pe picior de plecare și au trimis Comisiei Europene o scrisoare cu privire la legea integrității, cea care îl vizează și pe Dominic Fritz. Această hârtie a fost trimisă de la Cancelaria premierului. În urma acestei scrisori, în care a fost expus punctul de vedere al Guvernului și care invocă probleme legate de această lege a integrității, România va fi sancționată financiar de Comisia Europeană din cauza lui Dominic Fritz?
Mihai Ghigiu: În urma acestui document, Comisia Europeană a pus acest jalon pe lista jaloanelor cu posibile probleme. Noi am încercat, în aceste zile, să explicăm Comisiei Europene că România și-a îndeplinit obligația pe care o avea prin PNRR, adică a adoptat legea și a pus-o în concordanță cu solicitările din decizia inițială a Comisiei. Însă această scrisoare a complicat ecuația. Nu pot să vă spun astăzi care va fi impactul, însă, cu siguranță, scrisoarea nu a făcut decât să pună gaz pe foc. Chiar Guvernul României lasă portițe de interpretare în ceea ce privește îndeplinirea acestui jalon. Eu nu am văzut un alt guvern al unui stat membru al Uniunii Europene care să-și dea singur, ca să spun așa, autogol, afirmând că „da, poate nu am îndeplinit chiar jalonul”.
Cătălina Porumbel: Au fost mai multe demersuri, domnule ministru, acesta este ultimul dintre ele. Deci spuneți că, în urma tuturor acestor demersuri, Comisia Europeană a constatat că acest jalon prezintă riscuri. Se vorbește despre o sancțiune cuprinsă între 100 și 200 de milioane de euro, dintr-o sumă totală de 770 de milioane de euro. Confirmați această sumă?
Mihai Ghigiu: Există această discuție. Eu sper că suma va fi mai mică. Mi-e greu să cred că va fi zero, însă o penalitate pentru acest jalon este aproape sigură. Dacă Comisia Europeană va accepta explicațiile pe care le-am transmis chiar ieri, sper ca suma să fie mai mică. Mi-e foarte greu să vă spun ce va decide Comisia Europeană, în condițiile în care tocmai statul român este cel care nu s-a apărat în această perioadă, ci, dimpotrivă, a afirmat că există vulnerabilități în îndeplinirea acestui jalon.
Cătălina Porumbel: În momentul de față, 3,4 miliarde de euro reprezintă suma cu probleme: o parte este pierdută, o parte este suspendată. 3,4 miliarde de euro. O sumă uriașă.
Mihai Ghigiu: O sumă uriașă, mai ales că aproape jumătate din această sumă de 3,4 miliarde de euro reprezenta granturi nerambursabile, iar acești bani se vor reflecta direct în deficitul despre care vă spuneam la început. Se vor reflecta direct în deficitul României pentru 2026. De aceea este reticentă Comisia Europeană, chiar dacă este dispusă la anumite negocieri. Este reticentă să accepte o marjă foarte mare în ceea ce privește deficitul, pentru că nu are încredere. Aceasta este realitatea.
Cătălina Porumbel: Ce facem fără 3,4 miliarde de euro? Ați spus că există niște facturi neplătite. Mai sunt și alte restanțe. Bani nu avem.
Mihai Ghigiu: În fostul guvern a fost nepăsare, ticăloșie, incompetență, prostie. Câte puțin din fiecare
Mihai Ghigiu: Aș face două comentarii scurte aici. Mai avem două zile. Chiar mâine vom mai trimite un set de clarificări Comisiei Europene. Sperăm ca acele 3,4 miliarde de euro să fie, de fapt, o sumă mai mică și vom încerca, în următoarele două luni, în care vom avea la dispoziție perioada de contestații, să recuperăm o parte din bani. Aici va depinde de colegii din toate ministerele. Partea curioasă, ca să spun așa, este că investițiile s-au făcut. Lucrările au fost executate, însă, în aceste șase luni de interimat, statul nu a putut convinge Comisia Europeană, prin documente, că aceste lucruri s-au întâmplat.
Cătălina Porumbel: A fost ticăloșie, incompetență, prostie, nepăsare?
Mihai Ghigiu: Nu știu. Câte puțin din fiecare. Clar că a fost și nepăsare, pentru că anumite documente puteau fi întocmite fără mari probleme. Cred că a fost și puțină ticăloșie, dacă ne referim la jalonul privind legea integrității sau la cel privind AMEPIP, în legătură cu care doamna (Oana) Gheorghiu, fost vicepremier în Guvernul Bolojan (n.r.), ne-a spus zilnic că totul este în regulă și așa mai departe. Astăzi suntem în situația de a avea o penalitate destul de mare în zona respectivă, strict din cauza încăpățânării conducerii AMEPIP, care nu vrea să accepte că metodologia folosită de aceasta este incorectă, deși inclusiv ministerul i-a semnalat acest lucru.
Cătălina Porumbel: Noi am prezentat în exclusivitate primul contract pe care Guvernul României, condus la acea vreme de Ilie Bolojan, l-a semnat cu compania Rheinmetall. A fost contractul care a deschis calea pentru celelalte contracte, multe dintre ele semnate cu Rheinmetall prin programul SAFE. Este vorba despre 5,7 miliarde de euro. A fost trimis Corpul de control la Direcția de Armament din cadrul Ministerului Apărării Naționale, însă avem și o decizie a Curții Constituționale care spune că modificările făcute de Guvernul Bolojan în ziua în care a fost demis sunt ilegale. Și aici există o dezbatere juridică privind posibilitatea de a renegocia contractele și riscul de a pierde bani în cazul în care renegociem aceste contracte cu Rheinmetall. Comisia Europeană, având în vedere că ați fost la Bruxelles, este flexibilă? Suntem capabili, în cazul în care putem deschide această discuție, să păstrăm suma alocată prin SAFE și să renegociem anumite prevederi în avantajul statului român?
Mihai Gighiu: Putem salva mai puțin de jumătate din cele 3,4 miliarde cu probleme
Mihai Ghigiu: Știu că unii dintre oamenii de la Ministerul Apărării și de la Ministerul Afacerilor Externe cred că avem această posibilitate. Nu am abordat această discuție în cadrul delegației pe care am avut-o la Bruxelles, însă îmi amintesc de perioada interbelică și de cazul Skoda, în care, la fel, Iuliu Maniu a ajuns să demisioneze din funcția de premier în urma unui contract la fel de complicat precum cel cu Rheinmetall. Cred că România are astăzi oameni care pot să convingă Bruxellesul că am fost proști, că am fost ticăloși, că am fost corupți și că avem nevoie de o nouă șansă pentru a putea îndrepta aceste lucruri. Din punctul meu de vedere, fără să fiu specialist în domeniul armamentului, România, prin aceste contracte, nu se pregătește pentru războiul viitorului. Se pregătește cel mult pentru războiul de astăzi, dacă nu chiar pentru cel de ieri. Cred că este obligatoriu ca la Ministerul Apărării și la Ministerul Afacerilor Externe să avem o astfel de discuție pentru a renegocia aceste contracte, chiar cu riscul unor penalități.
Cătălina Porumbel: Din cele 3,4 miliarde de euro cu probleme, cam cât la sută sunteți siguri că mai puteți salva?
Mihai Ghigiu: Îmi este greu să vă dau o cifră exactă.
Cătălina Porumbel: Poate mai mult de jumătate?
Mihai Ghigiu: Mai puțin de jumătate.