Ministerul Muncii a modificat legislația pentru a permite plata salariilor restante către angajații din companii aflate în dificultate, extinzând protecția oferită de stat. Concret, Fondul de Garantare nu mai acoperă doar situațiile de insolvență, ci și cazurile în care firmele intră în concordat preventiv, adică încearcă să se redreseze înainte de faliment. În același timp, pentru companiile considerate strategice, statul poate plăti sume mai mari către angajați decât până acum.
De aceste schimbări pot beneficia direct salariații unor mari angajatori industriali, precum Damen Mangalia, Liberty Galați și Romaero București, unde mii de oameni depind de plata salariilor pentru a-și susține traiul zilnic. După modificarea legii, autoritățile au stabilit și regulile clare de aplicare: Au fost definite perioadele pentru care se pot acorda banii, modul de calcul al sumelor și procedurile prin care angajații își pot recupera drepturile salariale.
Practic, nu este doar o promisiune, ci un mecanism care poate fi pus în aplicare. Reprezentanții statului spun că măsura este gândită pentru a preveni conflictele de muncă, pentru a reduce riscul ca angajații să rămână fără venituri și pentru a menține stabilitatea în comunitățile afectate. Intervenţia vine ca un sprijin direct pentru angajați şi le oferă o plasă de siguranță în momentele în care companiile pentru care lucrează trec prin perioade dificile.
Guvernul a adoptat modificarea Legii nr. 200/2006 privind Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, astfel încât protecția acordată salariaților să fie extinsă și la angajatorii aflați în procedura de concordat preventiv, nu doar în insolvență.
În același timp, actul normativ a introdus un regim special pentru operatorii economici de interes strategic, cu plafoane majorate pentru creanțele salariale garantate, de până la 12 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat în cazul insolvenței și de până la 6 salarii medii brute pentru fiecare salariat în cazul concordatului preventiv. C
omunicatul oficial al Ministerului Muncii din 19 februarie 2026 arată că această modificare a fost construită pentru a oferi protecție salarială extinsă și indică explicit faptul că peste 5.000 de angajați de la Damen Mangalia, Liberty Galați și Romaero București puteau beneficia de acest nou mecanism.
În a doua etapă, Ministerul Muncii a dus soluția din zona legislativă în zona de aplicare concretă. Prin hotărârea de guvern adoptată în 19 martie 2026, au fost actualizate normele metodologice de aplicare a Legii nr. 200/2006, pentru armonizarea cu modificările aduse de OUG nr. 6/2026. Aceste norme clarifică perioadele pentru care pot fi acordate creanțe salariale, diferențiate în funcție de tipul angajatorului și de procedura aplicabilă, insolvență sau concordat preventiv, stabilesc modul de calcul al perioadelor acoperite din fond, precizează contribuțiile sociale obligatorii suportate din Fondul de garantare și actualizează procedurile administrative și documentele necesare pentru plată.
Florin Manole, ministrul Muncii, a asigurat asumarea politică și promovarea deciziei la nivel guvernamental. Ciprian Văcaru, secretar de stat, a avut un rol important în susținerea tehnică și instituțională a soluției, în dialogul cu actorii implicați și în menținerea unei coordonări constante cu federația sindicală relevantă, astfel încât răspunsul ministerului să fie unul aplicat și credibil.
Mesajul central este că „această soluție nu a apărut întâmplător și nu a fost rezultatul unui simplu exercițiu administrativ, ci al unei munci susținute, făcute împreună cu partenerii sindicali, pentru a evita agravarea unei crize sociale cu impact major”.
Până la modificarea legii, Fondul de garantare acoperea plata creanțelor salariale pe o durată maximă de 5 luni și în limita a 5 salarii medii brute pe salariat, exclusiv în cazul insolvenței și fără nicio diferențiere în funcție de importanța economică sau strategică a angajatorului. Noua intervenție legislativă a schimbat această logică. A extins protecția și pentru situațiile de concordat preventiv și a recunoscut faptul că, în cazul unor companii care au rol strategic pentru economie, industrie, securitate economică, infrastructură critică sau capacități industriale importante, statul trebuie să poată interveni mai puternic pentru protejarea oamenilor.
Tot comunicatul ministerului arată că măsura a fost gândită pentru a preveni conflictele de muncă, pentru a reduce riscul de excluziune socială și pentru a menține coeziunea comunităților locale dependente de acești mari angajatori.
Punctul de cotitură a venit odată cu declararea Damen Mangalia, Liberty Galați și Romaero drept operatori de interes strategic național. Din acel moment, modificările promovate de Ministerul Muncii au putut produce efecte directe pentru salariații acestor companii. Aici stă miza publică a întregului demers.
Damen Mangalia a pornit deja procedura de faliment, după ce angajații au protestat din cauza faptului că nu și-au primit salariile de trei luni.
„Ce îi spun copilului când îmi cere de mâncare?”, spunea, în timpul protestului, o femeie.